Dicționar de sinonime
Sinonime recita
Cuvântul „recita” are următoarele sinonime:
recita ( verb )
- a declama
- a rosti
- a spune
- a reproduce (versuri)
Alte sinonime:
- a debita
- a cuvânta
- a psalmodia
Sinonime Apropiate
- declama - a recita, a spune, a rosti (emfatic)
- debita - a vorbi, a pălăvrăgi, a spune, a declama, a recita
- spune - a zice, a vorbi, a rosti, a se exprima, a grăi, a declara, a comunica, a relata, a povesti
- zice - a spune, a vorbi, a exprima, a comunica, a rosti, a afirma, a declara, a susține, a considera
- delira - a aiura, a vorbi fără control, a spune prostii
- enunța - a formula, a comunica, a spune, a rosti, a transmite, a emite
- povesti - a istorisi, a expune, a nara, a relata, a înfățișa, a spune
- prisosi - a fi în plus, a rămâne, a avea destul, a dispune
- pronunța - a rosti, a articula, a comunica, a grăi, a vorbi, a exprima
- psalmodia - a înota, a cânta (încet), a murmura, a recita (lent)
- râcâi - a scurma, a scormoni, a zgâria, a râma, a zgândări, a irita, a indispune
- remarca - a observa, a distinge, a băga de seamă, a constata, a se evidenția, a se deosebi, a se singulariza 3: a spune, a zice, a susține
- stupiditate - absurditate, nerozie, prostie, aiureală
- suficiență - îngâmfare, mărginire, mediocritate, vanitate, prostie
- sufla - a respira, a expira, a adia, a trece, a bate (un curent), a șopti, a grăi, a spune (încet), a polei
Dex recita
- recita 1 A spune cu voce tare un text (în versuri), marcând prin intonație sensul și accentul cuvintelor a declama (2), a recitălui (1). 2 A spune cu voce tare din memorie un text (în versuri) a recitălui (2).
- RECITÁ, recít, I. A spune cu voce tare, din memorie, un text (în versuri); a declama. – Din réciter.
- RECITÁ, recít, I. A spune cu voce tare, din memorie, un text în versuri; a declama. Radu cînta din gură, recita frumos poezii frumoase, spunea anecdote. VLAHUȚĂ, O. A. 112. Marioara, în acest amestec, trecînd pe lîngă mine, îmi recită o strofă. BOLINTINEANU, O. 318. Cîteodată... începea a-mi recita niscai versuri de a lui, pre care mi le traducea. NEGRUZZI, S. I 219. ◊ (Complementul indică pe autorul textului) L-au iubit și l-au recitat cu entuziasm. SADOVEANU, E. 84.
- RECITÁ I. A spune cu voce tare (de obicei pe de rost) o poezie sau o bucată în proză; a declama. .
- RECITÁ tr. a spune cu voce tare, din memorie, un text (în versuri); a declama. (< fr. réciter, lat. recitare)
- A RECITÁ recít tranz. (texte) A spune pe de rost, expresiv și cu intonația cerută; a declama. ~ o poezie. /<fr. réciter
- recità v. a spune cu glas tare ceva învățat pe dinafară.
- recită 1-7 Recitare (1-7).
- *recít și -éz, a -á v. tr. (lat. récito, -áre. V. citez). Spun pe de rost în fața lumiiĭ, maĭ ales poeziĭ: eleviĭ aŭ recitat poeziĭ. Muz. Execut un recitativ.
- recit, -tat