Dicționar de sinonime
Sinonime recompensă
Cuvântul „recompensă” are următoarele sinonime:
recompensă ( substantiv )
- răsplată
- gratificație
- plată
- compensație
- despăgubire
recompensa ( verb )
- a răsplăti
- a gratifica
- a dărui
Alte sinonime:
- a mulțumi
- a cunoaște
- a cununa
- răscumpăra
- a răscumpăra
- a despăgubi
- recompensă
Sinonime Apropiate
- răsplată - recompensă, gratificați e
- gratificație - recompensă, primă, premiu, indemnizație
- gratifica - a răsplăti, a recompensa, a premia
- compensație - reparație, despăgubire, dezdăunare, compensare, înlocuire
- preț - valoare, cost, contravaloare, plată, tarif, onorariu, importanță, căutare, apreciere
- răscumpăra - a plăti, a recompensa, a obține (prin schimb), a face destul, a ispăși, a salva
- sacrificiu - jertfă, ofrandă dăruire, sacrificare
- vamă - taxă, uium, impozit, plată
- gratis - gratuit, degeaba, fără plată, pe nimic
- gratuit - gratis, degeaba, fără plată, inutil, nejust, neîntemeiat
- hărăzi - a destina, a sorti, a meni, a hotărî, a acorda, a da, a dona, a dărui
- milui - a dărui, a da, a ajuta
- abnegație - dăruire, devotament, generozitate
- altruism - generozitate, dăruire, mărinimie, larghețe, noblețe
- bonificație - rabat, reducere, scăzământ, facilități (de plată)
Dex recompensă
- recompensă 1 Răsplată (1). 2 Gratificație. 3 (Rar) Pedeapsă.
- RECOMPÉNSĂ, recompense, 1. Răsplată; gratificație. ♦ (Rar) Compensație, despăgubire. 2. Sumă de bani ce se cuvine inventatorului sau inovatorului care cedează statului invenția sau inovația sa. – Din récompense.
- RECOMPÉNSĂ, recompense, Răsplată; gratificație. Pe drum îi spuse și căpitanul că distrugerea reflectorului merită o recompensă deosebită. REBREANU, P. S. 89. Apără dreptul, legea, credința și recompensa-i e nemurire. ALEXANDRESCU, M. 144. ♦ Compensație, despăgubire; reparație. Mutarea neașteptată, aproape inexplicabilă, le-a căzut ca o recompensă. C. PETRESCU, C. V. 10.
- RECOMPÉNSĂ Răsplată, gratificație. ♦ Compensație, despăgubire. .
- RECOMPÉNSĂ 1. apreciere, răsplată a rezultatelor muncii, a unor merite sau realizări; gratificație. 2. (jur.) sumă de bani ce se cuvine unui inventator sau inovator care cedează statului invenția sau inovația sa. (< fr. récompense)
- RECOMPÉNSĂ ~e f. 1) Favoare care compensează. 2) Bun material sau spiritual acordat pentru a compensa un serviciu, un merit particular sau o acțiune realizată; răsplată. A primi o ~ bună. 3) Sumă de bani acordată unui inventator (care compensează invenția acestuia). /
- recompensă f. răsplată.
- *recompénsă f., pl. e (fr. récompense, it. ricompensa). Răsplată, dar p. un serviciŭ saŭ un merit.
- recompensa 1 A da o recompensă a răsplăti (1). 2 A răsplăti (2).
- RECOMPENSÁ, recompensez, I. A da o recompensă; a răsplăti. – Din récompenser.