Dicționar de sinonime
Sinonime redundant
Cuvântul „redundant” are următoarele sinonime:
redundant ( adjectiv )
- inutil
- nenecesar
- netrebuincios
- neutil
- copios
- emfatic
- excesiv
- încărcat
- plin de emfază
- prolix
- sforăitor
- superfluu
- supraabundent
- redondant
Sinonime Apropiate
- zadarnic - inutil, nefolositor, ineficace, inoperant, deșert, superfluu, van, oțios, steril
- inutil - zadarnic, nefolositor, superfluu, de prisos, fără rost
- povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
- pretențios - exigent, sever, minuțios, mofturos dificil, năzuros, afectat, strident, încărcat
- steril - sterp, sec, neproductiv, nefertil, deșert, zadarnic, inutil, infructuos, van
- stufos - des, bogat, încărcat, greoi
- ticsit - încărcat, îndesat, plin, îngrămădit, burdușit
- umplutură - încărcătură, surplus, nimicuri
- van - zadarnic, iluzoriu, inutil, ireal
- zadar - zădărnicie, inutilitate, neant
- zădărnicie - deșertăciune, inutilitate, sterilitate, superfluență
- geme - a se tângui, a se lamenta, a suspina, a se văita, a fi supraîncărcat, a fi plin
- grandilocvent - afectat, emfatic, retoric, pompos, patetic, bombastic, prețios
- gratuit - gratis, degeaba, fără plată, inutil, nejust, neîntemeiat
- greu - masiv, mare, voluminos, dens, încărcat, apăsător, copleșitor, înăbușitor, dificil
Dex redundant
- redundant, ~ă 1 Referitor la redundanță (1). 2 Care prezintă redundanță (1). 3 Care este în plus. 4 (Rar; stil) Care prezintă redundanță (2).
- REDUNDÁNT, -Ă, redundanți, -te, Care se referă la redundanță, care prezintă redundanță. – Din redundant, redondant.
- REDUNDÁNT, -Ă Referitor la redundanță, care prezintă redundanță. superfluu. ♦ (Rar; despre stil) Încărcat; plin de emfază, sforăitor. .
- REDUNDÁNT, -Ă 1. referitor la redundanță (1), care prezintă redundanță. 2. (despre stil) încărcat; plin de emfază, sforăitor. 3. (inform.) care conține informații identice în mai multe părți ale aceluiași sistem de informații. (< engl. redundant, fr. redondant)
- REDUNDÁNT ~tă (~ți, ~te) Care ține de redundanță; propriu redundanței. /<fr. redondant
- redondant, ~ă redundant
- REDONDÁNT, -Ă redundant.
- REDUNDÁNT adj. v. inutil, nenecesar, netrebuincios, neutil.
- redundant INUTIL. NENECESAR. NETREBUINCIOS. NEUTIL.
- REDUNDÁNT, -Ă (< redundant, redondant, redundans): în sintagmele alternanță fonetică redundantă, construcție gramaticală redundantă, cuvânt redundant și formă redundantă .
Sinonimul cuvântului redundant