Sinonime renega

Cuvântul „renega” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• nega - a tăgădui, a dezminți, a contesta, a renega, a contrazice, a nu admite, a nu recunoaște, a anula
• negație - refuz, respingere, infirmare, dezmințire, contestare, tăgadă, renegare, dezicere
• abjura - a renega, a se lepăda, a refuza
• contesta - a tăgădui, a nega, a dezminți, a contrazice
• apostat - rebel, renegat, contestatar
• contestație - întâmpinare, contrazicere, negare, refuz, dezmințire
• lepăda - a arunca, a azvârli, a înlătura, a îndepărta, a abandona, a renunța, a părăsi, a se dezice, a se schimba
• dezminți - a contesta, a infirma
• dezice - a nega, a retracta, a se contrazice
• negare - tăgadă, opunere, refuz, contestare
• recalcitrant - îndărătnic, nesupus, rebel, refractar, protestatar
• reclama - a cere, a revendica, a pretinde, a se plânge, a protesta, a denunța, a demasca, a necesita, a se impune
• stârpitură - pocitanie, avorton, lepădătură, pitic
• trânti - a doborî, a culca, a pune la pământ, a izbi, a pocni, a respinge, a lăsa, a cădea (la examen)
• valida - a confirma, a întări, a recunoaște bun

Dex renega

• renega 1 A nu recunoaște pe cineva sau ceva ca fiind al său a nega, a tăgădui, a abjura, a repudia (1). 2 A se lepăda de cineva sau de ceva a nega, a tăgădui, a retracta (3), a abjura, a repudia (2).
• RENEGÁ, renég, I. A tăgădui, a nega, a contesta ceva, a dezminți; a se lepăda de cineva sau de ceva, a nu recunoaște ca fiind al său, a abjura. – Din renegare. renier.
• RENEGÁ, renég, I. A tăgădui, a nega; a se lepăda (de cineva sau de ceva), a nu recunoaște ca fiind al său, a abjura. Fata asta care zice că e sora mea și pe care o reneg... SEBASTIAN, T. 358. Avea atîta încredere în propria-i experiență și cunoaștere a oamenilor, că s-ar fi considerat înjosit dacă tocmai în zilele grele și-ar fi renegat mijloacele sale. REBREANU, R. II 14. O nație însă nu poate decît prin o amenințare de mare și cumplită pedeapsă a-și renega trecutul. KOGĂLNICEANU, S. A. 98.
• RENEGÁ I. A nega, a tăgădui; a se lepăda, a abjura (ceva sau pe cineva). .
• RENEGÁ tr. a se lepăda de cineva sau ceva, a abjura; a nega, a tăgădui. (< lat. renegare)
• A RENEGÁ renég tranz. 1) (doctrine, idei etc.) A nu (mai) recunoaște ca fiind al său; a renunța de a mai împărtăși. 2) (rude, prieteni, patrie etc.) A declara străin (negând orice relație). /Din renegat
• renegà v. 1. a se face că nu cunoaște: Sân-Petru renegă pe Mântuitor; 2. a abjura: a renega o credință, a renega un partid.

Sinonimul cuvântului renega

Testează-te!