Dicționar de sinonime
Sinonime repeziciune
Cuvântul „repeziciune” are următoarele sinonime:
repeziciune ( substantiv )
- viteză
- grabă
- sprinteneală
- promptitudine
- iuțeală
- rapiditate
- celeritate
- velocitate
- repezeală
- zor
- grăbire
- repejune
- agerime
- agilitate
- suplețe
- ușurință
- vioiciune
- sprintenie
- sprintinătate
- operativitate
- goană
Sinonime Apropiate
- iuțeală - grabă, viteză, rapiditate, repeziciune, sprinteneală
- sprinteneală - vioiciune, agilitate, agerime, suplețe
- viteză - rapiditate, iuțeală, repeziciune, velocitate
- grabă - zor, viteză, repezeală, iuțeală, rapiditate, urgență, nerăbdare, precipitare, pripă
- promptitudine - rapiditate, operativitate, repeziciune
- spontaneitate - naturalețe, promptitudine, vioiciune
- goană - fugă, alergare, cursă, viteză, hăituială, stârnire, haită, împreunare, montă
- operativitate - promptitudine, eficacitate
- fugă - goană, alergare, repezeală, evadare, scăpare, dezertare, refugiu, exil, pribegie
- sagacitate - pătrundere, agerime, ascuțime, subtilitate
- vervă - volubilitate, însuflețire, vioiciune, avânt
- vivacitate - vioiciune, dinamism, energie, putere
- zburdălnicie - neastâmpăr, zbenguială, vioiciune, voioșie, joacă, nebunie
- febrilitate - agitație, intensitate, grabă, încordare, înfrigurare, tensiune
- finețe - delicatețe, grație, gingășie, sensibilitate, rafinament, subtilitate, agerime, ingeniozitate
Dex repeziciune
- repeziciune 1 (Mai ales precedat de „cu”) Viteză mare iuțeală, rapiditate (2), repezeală (1), repezire (1), viteză, (rar) repezime, răpezie, repejune (1). 2 Rapiditate (1). 3 (Rar) înclinare mare a unei pante, a unei coaste.
- REPEZICIÚNE, repeziciuni, 1. Însușirea de a fi repede; grabă mare, iuțeală, viteză, rapiditate. 2. (Rar) Înclinare a unei pante. – Repede + -iciune.
- REPEZICIÚNE, repeziciuni, 1. Grabă mare, iuțeală, rapiditate, viteză, repezeală. Cei doi călăreți se apropiau, acum cu repeziciune. PREDA, Î. 63. În repeziciunea gîndurilor, Milescu avu o pornire respingătoare. D. ZAMFIRESCU, R. 165. Monosilabele precipită totdeauna versul și în unele cazuri... sînt cerute de subiect, pentru a se arăta repeziciunea unei acțiuni. MACEDONSKI, O. IV 38. 2. Înclinare mare a unei pante, a unei coaste. Avîntul ... se mărea, ajutat de repeziciunea văii. D. ZAMFIRESCU, R. 262.
- REPEZICIÚNE ~i f. pop. Iuțeală cu care se efectuează o acțiune; viteză; rapiditate. /repede + suf. ~iciune
- repeziciune f. iuțeală extremă. .
- repezicĭúne f. (d. repezit, răpezit, ca putrezicĭune d. putrezit). Vest. Rapiditate, calitatea de a fi răpede. – În est răpegĭune.
- răpegĭúne f. (d. răpede, ca putregĭune d. putred. Est. Rapiditate, calitatea de a fi răpede. – În vest repezicĭune.
- repeziciune, -ni.
- REPEZICIÚNE s. 1. v. viteză. 2. v. grabă. 3. v. sprinteneală. 4. v. promptitudine.