Dicționar de sinonime
Sinonime retorică
Cuvântul „retorică” are următoarele sinonime:
retorică ( substantiv )
- elocvență
- oratorie
- limbuție
- ritorie:
- ritorie
Sinonime Apropiate
- elocvență - oratorie, retorică, expresivitate, pregnanță, plasticitate
- prețiozitate - pedanterie, afectare, artificialitate, retorică
- expresivitate - plasticitate, elocvență, sugestie, stil, pregnanță
- afectare - emfază, retorică, bombasticism, sclifoseală, fandoseală
- emfază - bombasticism, afectare, grandilocvență, poză, retorică, prețiozitate
- tiradă - retorică, vorbărie
- înflorire - progres, belșug, prosperare, avânt, propășire, bunăstare, podoabă, dichiseală, ornament
Dex retorică
- retorică 1 Arta de a convinge un auditoriu printr-o argumentație bogată, riguroasă, pusă în valoare de un stil și de o limbă alese. 2 Ansamblul regulilor care ajută la însușirea retoricii (1). 3 Figură {de) ~ Formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dându-i mai multă vigoare și caracter sugestiv. 4 Declamație emfatică. 5 Mijloace oratorice întrebuințate spre a convinge auditoriul.
- RETÓRICĂ Arta de a vorbi frumos; ansamblul regulilor care ajută la însușirea acestei arte. oratorie. Coconi îmbrăcați în catifele deprindeau retorica cu zîmbete fine și gesticulații alese. SADOVEANU, O. VI 411. ◊ Figură de retorică = formă expresivă a vorbirii, care înfrumusețează stilul, dîndu-i mai multă vigoare și caracter sugestiv. ♦ (Peiorativ) Declamație emfatică, elocvență seacă și afectată; mijloace oratorice întrebuințate spre a convinge auditoriul. Ceea ce ei afecționează mai mult în polemica lor este de a zice acelor pe care-i atacă că au trădat și că au furat; educațiunea și retorica lor se învoiește foarte bine cu asemenea acuzațiuni, căci ele convin politicei și aspirațiunilor de cari sînt conduși. GHICA, S. 143. – Variantă: ritórică (DACIA LIT. 36)