Dicționar de sinonime
Sinonime rezolvare
Cuvântul „rezolvare” are următoarele sinonime:
rezolvare ( substantiv )
- clarificare
- dezlegare
- răspuns
- rezultat
- soluție
- soluționare
- tranșare
Sinonime Apropiate
- răspuns - replică, ripostă, rezolvare, soluție, dezlegare
- dezlegare - rezolvare, soluționare, limpezire, îngăduință, aprobare, încuviințare, permisiune, voie, iertare
- găselniță - soluție, dezlegare
- cheie - explicație, dezlegare, lămurire, deslușire, soluție, secret, simbol, alegorie, acordor
- ieșire - poartă, ușă, deschidere, soluție, dezlegare, eliberare, scăpare, reacție, violență
- procedeu - modalitate, mod, manieră, mijloc, fel, metodă, sistem, soluție
- răspunde - a replica, a riposta, a da răspuns, a corespunde, a satisface, a se potrivi, a garanta, a da socoteală, a fi responsabil
- sugestiona - a insufla, a inspira, a oferi, a propune (o soluție)
- fruct - rod, poamă, produs, rezultat, bilanț, succes
- bilanț - rezultat, evaluare, încheiere, socoteală, situație (finală)
- consecință - urmare, efect, repercusiune, rezultat
- diagnoză - rezultat (medical), diagnostic, indicație, precizare
- elucidare - clarificare, deslușire, limpezire, lămurire, explicare
- explicație - lămurire, clarificare, deslușire, limpezire, precizare, justificare, motivare, motiv, pricină
- sugestie - idee, gând, perspectivă (provocată), configurare, soluție
Dex rezolvare
- rezolvare 1 Soluționare. 2 Elucidare a unei controverse, a unui litigiu, a unui conflict. 3 Dezlegare a unei probleme. 4 Aflare a dimensiunilor necunoscute ale unei figuri geometrice. 5 Descompunere a numerelor în factori primi. 6 Limpezire. 7 Punere a rezoluției (4) pe un act. 8 (Rar) Descompunere a unei substanțe în elementele componente. 9 Anulare. 10 (; inflamații, tumori) Scădere (și dispariție). 11 Transformare. 12 Hotărâre.
- REZOLVÁRE, rezolvări, Acțiunea de a rezolva și rezultatul ei. – rezolva.
- REZOLVÁRE, rezolvări, Acțiunea de a (se) rezolva; soluționare, dezlegare. Rezolvarea problemei țărănești este o sarcină a dictaturii proletariatului. GHEORGHIU-DEJ, ART. CUV. 177.
- REZOLVÁRE Acțiunea de a rezolva și rezultatul ei; soluționare. .
- rezolvare f. 1. reducerea unei substanțe în părțile-i constitutive: rezolvarea ghieții în apă; 2. fig. deciziunea unei dificultăți, deslegarea unei probleme.
- *rezolváre f., pl. ărĭ. Rezoluțiune, acțiunea de a saŭ de a se rezolva.