Dicționar de sinonime
Sinonime rob
Cuvântul „rob” are următoarele sinonime:
rob ( substantiv )
- sclav
- captiv
- condamnat
- deținut
- ocnaș
- osândit
- pușcăriaș
- aservit
- subjugat
- serv
- prădat
- șerb
- iobag
- exploatat
- întemnițat
- prizonier
- devotat
- supus
- obedient
Sinonime Apropiate
- deținut - arestat, reținut, prizonier, pușcăriaș, ocnaș
- sclav - rob, subjugat, captiv, asuprit, subordonat
- șerbie - iobăgie, servitute, aservire
- șerb - iobag, serv
- captivitate - robie, prizonierat, sclavie
- prizonier - captiv, prins, ostatic
- sclavaj - robie, captivitate, mizerie, oprimare
- servil - slugarnic, plecat, supus, umil, lingușitor, lingău
- slugarnic - servil, lingușitor, conformist, obsecvios, supus
- subjuga - a înrobi, a aservi, a supune, a înfeuda, a îngenunchea, a domina, a stăpâni, a captiva, a înlănțui
- flexibil - mlădios, elastic, suplu, maleabil, flexionar, adaptabil, obedient, ascultător, supus
- obedient - supus, ascultător, docil
- obsecvios - supus, servil, slugarnic
- captiv - prizonier, rob
- clăcaș - iobag, șerb
Dex rob
- rob, roabă 1 Om aflat în dependență totală față de cineva și obligat să muncească pentru acela sclav. 2 Slugă. 3 Prizonier. 4 Deținut (2). 5 Om aflat în relații social-politice de subjugare, de aservire exploatat (1). 6 Persoană foarte supusă, foarte devotată cuiva. 7 Supus puterii divine credincios (12). 8 (; de obicei urmat de determinări în dativ și genitiv) Persoană stăpânită de o pasiune, de o preocupare copleșitoare, de o obligație sau de un sentiment puternic față de cineva. 9 Calea (sau drumul) ~ilor Calea lactee. 10 De-a ~ii Joc de copii nedefinit mai îndeaproape. 11 Joc obișnuit la priveghi.
- ROB, ROÁBĂ, robi, roabe, și 1. (În Evul Mediu, în Țările Române) Om aflat în dependență totală față de stăpânul feudal, fără ca acesta să aibă dreptul de a-l omorî. ♦ Om care muncește din greu. ♦ Persoană luată în captivitate (și folosită la munci grele); captiv. ♦ Deținut, întemnițat. ♦ Persoană foarte supusă, foarte devotată cuiva. ♦ (În iudaism și creștinism) Calificativ atribuit omului care se ridică la slava divină prin suferință. 2. Om aflat în relații social- politice de subjugare, de aservire. 3. Persoană subjugată de o pasiune, de o preocupare copleșitoare, de o obligație. – Din robŭ.
Sinonimul cuvântului rob