Dicționar de sinonime
Sinonime rotire
Cuvântul „rotire” are următoarele sinonime:
rotire ( substantiv )
- răsucire
- rotație
- pivotare
- întoarcere
- întors
- învârtire
- sucire
- învârteală
- învârtit
- învârtitură
- rotit
- rotitură
- rotocol
- cerc
- roată
Sinonime Apropiate
- piruetă - rotire, rotogol, învârtitură
- cerc - circumferință, roată, disc, rotocol, colac, ambianță, anturaj, mediu, sferă
- spiră - răsucire, torsiune, buclă, spirală
- girație - rotație, rotire
- colac - ghizd, margine, rotocol, cerc, talpă, cozonac
- disc - placă, talger, taler, cerc, roată
- periferie - mahala, suburbie, margine, cartier, circumferință, cerc
- privire - vedere, căutătură, scrutare, uitătură, ochire, văz, ochi, cercetare, examinare
- scormoni - a scotoci, a cotrobăi, a răvăși, a căuta, a cerceta, a scurma, a zgândări, a râcâi, a scobi
- scotoci - a căuta, a cerceta, a scormoni, a cotrobăi
- sferă - glob, domeniu, sector, cerc, mediu
- speculă - afacere, învârteală, șarlatanie, speculație
- sprijin - ajutor, susținere, ocrotire, reazem, protecție, proptea, pilă, sponsor, protector
- tentativă - încercare, intenție, plan, proiect
- tutelă - epitropie, tutorat, ocrotire
Dex rotire
- rotire 1 Învârtire (1). 2 Mișcare în cerc sau în spirală rotit (2), rotocel (6). 3 Cerc (1). 4 Mișcare de rotație (1). 5 Succedare. 6 Rotit1 (3).
- ROTÍRE, rotiri, Acțiunea de a (se) roti; învârtire, mișcare în cerc sau în spirală. ♦ Mișcare de rotație. – roti.
- ROTÍRE, rotiri, Acțiunea de a (se) roti; învîrtire, mișcare în cerc sau în spirală; cerc, roată. venind de departe, cu zborul întins, S-oprise deasupra Ceahlăului nins, Ș-apoi din rotiri tot mai strîmte-n cuprins Căzu, ca să prindă vro pradă. COȘBUC, P. II 297. Sub mînă-i buzduganul, unealtă de pieire, Ca un balaur face în giuru-i o rotire, Un cerc de moarte-n care amar de cine-i prins! ALECSANDRI, P. A. 168. Cînd a putut din rotirea lor să-i prindă un pui, îl ia ca pradă. ȘEZ. II 58. ♦ Mișcare de rotație; învîrtire. Culmea dulcii muzice de sfere Ce-o aude cum se naște din rotire și cădere. EMINESCU, O. I 160.
- rotíre (De obicei în rotirea cadrelor) Schimbare de funcții la nivel înalt, în comunism ◊ „MAE funcționează în principal cu aceiași oameni dinainte, numiți însă în alte posturi, conform bătrânului și eficientului principiu al rotirii cadrelor.” 1824 II 92 p. 5. ◊ „A urmat o masivă rotire a cadrelor ” 113/95 p. 9 (din roti; – alte sensuri)
- rotire f. rotațiune.
- rotíre f. Rotațiune, acțiunea de a roti.