Dicționar de sinonime
Sinonime rușinat
Cuvântul „rușinat” are următoarele sinonime:
rușinat ( adjectiv )
- jenat
- ademenit
- amăgit
- arogant
- corupt
- decăzut
- degradat
- depravat
- desfrânat
- destrăbălat
- dezmățat
- imoral
- impertinent
- insolent
- ireverențios
- îndrăzneț
- înjosit
- înșelat
- momit
- necuviincios
- neobrăzat
- nerespectuos
- nerușinat
- obraznic
- pervertit
- sedus
- semeț
- sfidător
- sfruntat
- stricat
- trufaș
- țanțos
- umilit
- vicios
- țanțoș
Sinonime Apropiate
- obraznic - impertinent, arogant, neobrăzat, insolent, ireverențios, necuviincios, cu tupeu, nerușinat, sfidător
- corupt - decăzut, stricat, depravat, imoral, destrăbălat, dezmățat, libertin, vicios, pervers
- nerușinat - necuviincios, impertinent, obraznic, nesimțit, insolent, neobrăzat
- libertin - depravat, desfrânat, destrăbălat, imoral, afemeiat, stricat, vicios
- insolent - obraznic, impertinent, tupeu, nerușinat
- decăzut - corupt, stricat, imoral, degradat, declasat, ruinat
- desfrânat - corupt, depravat, destrăbălat, imoral
- țanțoș - încrezut, îngâmfat, arogant, fudul, semeț
- indecent - nerușinat, impudic, necuviincios, imoral, obscen
- înjosit - umilit, batjocorit, dezonorat, trivial, decăzut, depravat
- obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
- obscen - indecent, imoral, corupt, trivial, nerușinat, josnic, impudic, deșănțat, vulgar
- destrăbălat - corupt, imoral, desfrânat
- deșănțat - imoral, corupt, obscen, destrăbălat, dezmățat, trivial, bizar, ciudat, straniu
- depravat - corupt, imoral, desfrânat
Dex rușinat
- rușinat, ~ă 1 Cuprins de rușine (1) jenat. 2 Umilit. 3 Care dezonorează rușinos (1). 4 (; femei) Sedusă. 5-6 , (Om) lipsit de rușine impertinent, neobrăzat, obraznic, tupeist. 7-8 , Imoral.
- RUȘINÁT, -Ă, rușinați, -te, Cuprins de sfială, copleșit de rușine, jenat. – rușina.
- RUȘINÁT, -Ă, rușinați, -te, Cuprins, copleșit de rușine; jenat. Miron se simțea rușinat și aproape umilit în fața țăranilor. REBREANU, R. II 87. Harap-Alb și ceilalți, nemaiavînd ce zice, pleacă capul rușinați, mulțămind lui Păsărilă și vestitului Ochilă. CREANGĂ, P. 269. Ea se sculă... rușinată de cele ce zisese... și ochii ei cei mari se plecară. EMINESCU, N. 9. ♦ Batjocorit, făcut de ocară. Cît a stat la închisoare tata, eu și mama am trăit rușinați, flămînzi, goi. SADOVEANU, P. M. 54.
- rușina 1 A-i fi cuiva rușine1 (1) a se jena. 2 A face pe cineva să-i fie rușine1 (1) 3 A se simți stingherit a se sfii. 4 A umili. 5 (Rar) A mustra. 6 A viola.
- RUȘINÁ, rușinez, I. 1. A-i fi cuiva rușine, a se jena. ♦ A se simți stingherit, a se sfii. 2. A face ca cineva să se simtă jenat, încurcat; a face de batjocură. ♦ ( și ) A necinsti, a dezonora. – Din rușine.
Sinonimul cuvântului rușinat