Dicționar de sinonime
Sinonime satisfacție
Cuvântul „satisfacție” are următoarele sinonime:
satisfacție ( substantiv )
- mulțumire
- bucurie
- plăcere
- împăcare
Alte sinonime:
- satisfacere
- împlinire
- îndeplinire
- realizare
- desfătare
- mângâiere
- mulțumită
- haz
- mângâietură
- beatitudine
- îndestulare
- jubilație
- juisare
- penitență
- reparație
- voluptate
- satisfacțiune
Sinonime Apropiate
- bucurie - mulțumire, satisfacție, plăcere, desfătare, euforie
- fericire - mulțumire, satisfacție, bucurie, încântare, euforie, beatitudine, noroc
- hatâr - plăcere, bucurie, satisfacție, avantaj, concesie, favoare
- mângâiere - dezmierdare, alintare, îmbărbătare, desfătare, bucurie, satisfacție, mulțumire
- insatisfacție - nemulțumire, supărare, jenă, indispoziție
- deliciu - plăcere, desfătare, satisfacție, încântare
- desfătare - plăcere, delectare, încântare, veselie, bucurie, deliciu, voluptate, dezmăț, corupție
- dulceață - bucurie, încântare, fericire, blândețe, bunătate, duioșie, bunăvoință, plăcere, voluptate
- nemulțumire - supărare, mâhnire, indispoziție, neplăcere, neajuns, inconvenient, necaz
- triumf - biruință, victorie, succes, satisfacție, jubilație, bucurie
- pacoste - neajuns, bucluc, belea, necaz, neplăcere, mizerie, catastrofă, dezastru, potop
- râu - neajuns, neplăcere, dezavantaj, nenorocire, suferință, chin
- farmec - vrajă, magie, fermecătorie, vrăjitorie, descântec, desfătare, plăcere, voluptate, încântare
- gratitudine - recunoștință, mulțumire
- năpastă - nenorocire, belea, pacoste, necaz, calamitate, bucluc, neplăcere, încurcătură
Dex satisfacție
- SATISFÁCȚIE, satisfacții, 1. Sentiment de mulțumire, de plăcere. ♦ Ceea ce produce mulțumire; motiv, prilej de a fi satisfăcut. 2. Act prin care cineva repară o ofensă adusă cuiva; act prin care cineva obține sau dă cuiva ceea ce pretinde, dorește sau i se cuvine. ◊ A cere (sau a da) satisfacție = a) a cere de la cineva (sau a da cuiva) dreptate, a cere să i se dea (sau a-i da cuiva) câștig de cauză; b) a provoca (sau a accepta o provocare) la duel. – Din satisfaction, satisfactio, -onis.
- SATISFÁCȚIE, satisfacții, Sentiment de mulțumire, de plăcere. Istoricii literari... notează că știrea morții lui Pușkin, care a produs satisfacție în sînul societății căreia el îi aparținea prin naștere și în mijlocul căreia trăia, a impresionat profund și dureros poporul rus. STANCU, U.R.S.S. 146. ♦ Ceea ce produce mulțumire, motiv, prilej de a fi satisfăcut. Încearcă el însuși cele dintăi rime și găsește în ele primele satisfacții. SADOVEANU, E. 200. Te-ai gîndit dumneata cîte alte satisfacții îți oferă tinerețea dumitale? C. PETRESCU, C. V. 149. ◊ A cere (sau a da) satisfacție = a) a cere să i se facă (sau a-i da cuiva) dreptate, a cere să i se dea (sau a-i da cuiva) cîștig de cauză; b) a provoca (sau a accepta o provocare) la duel. Am văzut pe baron Spleny la Brown și mi-a zis că are să ceară satisfacție lui Eliad pentru pricina ce știi. GHICA, A. 418. – Variantă: satisfacțiúne (C. PETRESCU, C. V. 103)
Antonime satisfacție
- Satisfacție ≠ insatisfacție, necaz, nemulțumire