Dicționar de sinonime

Sinonime scâlciat

Cuvântul „scâlciat” are următoarele sinonime:

scâlciat ( adjectiv )
  • deformat
  • strâmb
  • strâmbat
  • scălâmb
  • scrombăit
  • tocit
  • stâlcit
  • denaturat
  • pocit
  • schimonosit
  • stricat
  • stropșit
  • schingiuit


Sinonime Apropiate

  • stâlcit - deformat, pocit, schimonosit, schilodit
  • grimasă - schimonoseală, strâmbătură, scălâmbătură, rictus
  • schimă - grimasă, strâmbătură
  • schimonoseală - grimasă, strâmbătură, desfigurare, maimuțăreală
  • strâmb - diform, deformat, îndoit, încovoiat, înclinat, incorect, fals, nedrept, mistificat
  • inechitate - nedreptate, injustiție, strâmbătate
  • maimuțăreală - schimonoseală, grimasă, strâmbătură, sclifoseală, imitare, fiță, moft, fason, capriciu
  • pieziș - oblic, strâmb, aplecat, înclinat, abrupt, prăpăstios, accidentat, râpos
  • rănced - alterat, stricat, descompus
  • schimonosi - a deforma, a sluți, a poci, a strâmba, a desfigura, a stâlci
  • slut - urât, diform, pocit, hâd, mutilat, schilod(it), desfigurat
  • sluțenie - pocitanie, urâțenie
  • șopot - murmur, clipocit, foșnet
  • stârpitură - pocitanie, avorton, lepădătură, pitic
  • uzat - deteriorat, degradat, tocit, învechit, consumat, epuizat, slăbit, obosit

Dex scâlciat

  • SCÂLCIÁT, -Ă, scâlciați, -te, 1. (Despre încălțăminte; despre alte obiecte) Tocit (într-o parte); deformat. 2. (Despre cuvinte) Schimonosit, pocit (în pronunțare). – scâlcia.
  • SCÂLCIÁ, scâlciez, I. 1. și A (i se) toci încălțămintea (într-o parte); a (se) deforma. 2. A pronunța incorect cuvintele; a schimonosi, a poci. –
  • SCÎLCIÁ, scîlciez, I. A toci, a strîmba, a deforma încălțămintea (mai ales la tocuri). () De ghete nu mai vorbesc, că mi se scîlciaseră. CAMIL PETRESCU, U. N. 289. – și: (rar) scî́lciu (DELAVRANCEA, H. T. 12). – Variantă: scălciá I.
  • SCÎLCIÁT, -Ă, scîlciați, -te, (Despre încălțăminte) Tocit, strîmbat, deformat. Stătea lîngă bătrîn și-i ținea de urît, în vreme ce acesta punea petec lîngă petec ghetelor desfundate și scîlciate. PAS, Z. I 199. Cînd s-a reîntors la metoc... friguros și cu bocancii scîlciați, a găsit pe bunul său prieten. STĂNOIU, C. I. 69. ◊ (Atestat în forma scălciat) Nu-ți place mai bine traducția lui Dosofteiu... care nu te ostenește cînd o cetești, nici are fraze mari întortocheate și scălciate? NEGRUZZI, S. I 266. (Adverbial) Băieții... rîdeau mai ales acum, pentru că Budulea vorbea foarte scîlciat ungurește. SLAVICI, O. I 85. – Variantă: scălciát, -ă
  • A SE SCÂLCIÁ pers. 3 se ~eáză intranz. (mai ales despre încălțăminte) A-și pierde forma inițială (prin întrebuințare îndelungată sau neglijentă); a se scrombăi. /<lat. excalciare


Sinonimul cuvântului scâlciat

Sinonimul cuvântului scâlciat


Testează-te!