Sinonime scărpina

Cuvântul „scărpina” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cârpi - a coase, a petici, a repara, a drege, a lovi, a bate, a atinge, a da pălmi, a snopi
• frapa - a șoca, a izbi, a impresiona, a bate la ochi, a lovi
• izbi - a lovi, a bate, a da, a păli, a ciocni, a frapa, a impresiona, a surprinde, a contraria
• maltrata - a chinui, a brutaliza, a martiriza, a bate, a lovi, a vătăma
• atinge - a contacta, a lovi, a leza, a jigni, a ofensa, a vătăma, a mișca, a impresiona, a afecta
• bate - a lovi, a pălmui, a brutaliza, a maltrata, a altoi, a croi, a scărmăna, a îmblăti, a izbi
• brutaliza - a agresa, a maltrata, a vătăma, a lovi, a bate, a ataca
• ciocni - a lovi, a bate, a bocăni, a pocăni, a (se) izbi, a (se) tampona, a ciobi, a știrbi, a crăpa
• părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
• părui - a depila, a flocăi, a depăra, a bate, a snopi, a scărmăna
• percuta - a lovi, a izbi, a ciocăni
• pipăi - a atinge, a palpa, a dibui, a bâjbâi, a tatona
• prolog - introducere, precuvântare, cuvânt-înainte, prefață, predoslovie
• răzbate - a reuși, a răzbi, a depăși, a trece (înainte), a străbate, a pătrunde, a se strecura, a ajunge
• răzbi - a răzbate, a înainta, a trece, a depăși, a izbuti, a birui, a dovedi, a copleși, a cuprinde

Dex scărpina

• SCĂRPINÁ, scárpin, I. 1. și A (se) râcâi sau a (se) freca cu unghiile, cu degetele, cu un obiect sau de ceva tare, în locul în care simte o senzație de mâncărime a pielii. 2. A bate pe cineva. – scarpinare.
• SCĂRPINÁ, scárpin, I. 1. și A (se) râcâi sau a (se) freca cu unghiile, cu degetele, cu un obiect sau de ceva tare, în locul unde simte o senzație de mâncărime a pielii. 2. A bate pe cineva. – scarpinare.
• SCĂRPINÁ, scárpin, I. A potoli o mîncărime, rîcîind pielea cu unghiile sau frecîndu-și corpul de un obiect tare. Pisicuța... nu se putea scărpina și ea ca mine. HOGAȘ, M. N. 160. Dar pustia de purcea... Se scărpină de ulcea, Vărsînd leșia din ea. ȘEZ. V 15. ◊ A se scărpina în cap (sau în creștetul capului, la ceafă, după ureche) = a face gestul scărpinatului, ca semn de nedumerire, necaz sau încurcătură; a fi nedumerit, încurcat, a nu-i conveni cuiva ceva. Morarul s-a scărpinat la ceafă necăjit. SADOVEANU, M. C. 23. Se mai gîndește și iar se mai socotește, apoi se mai scarpină-n cap... de năcaz. RETEGANUL, P. I 60. S-a scărpinat în cap, stînd puțin la gînduri. CARAGIALE, O. III 41. ◊ Îi sătura, îi scărpina sub bărbie. AGÎRBICEANU, S. P. 14. ♦ (Glumeț) A trage (cuiva) o bătaie. Pesemne te mănîncă spinarea, cum văd eu; și ia acuș te scarpin, dacă vrei. CREANGĂ, A. 57.
• A SE SCĂRPINÁ mă scárpin intranz. fig. rar A face (concomitent) schimb de bătăi sau de ocări (cu cineva). /<lat. scarpinare

Sinonimul cuvântului scărpina

Testează-te!