Sinonime scelerat

Cuvântul „scelerat” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• răufăcător - ticălos, infractor, delicvent, hoț, criminal
• bandit - tâlhar, criminal, ticălos
• pramatie - lichea, canalie, jigodie, ticălos, netrebnic
• scârnav - ticălos, mizerabil, obscen, oribil
• secătură - pramatie, canalie, jigodie, nemernic, ticălos, lichea
• turpitudine - ticăloșie, infamie, nelegiuire, mârșăvie
• ucigaș - asasin, criminal, omorâtor
• fărădelege - nelegiuire, crimă, ticăloșie, delict, mișelie
• fiară - sălbăticiune, lighioană, jiganie, animal, bestie, dihanie, om rău, crud, criminal
• ignobil - ticălos, mizerabil, javră, josnic
• infam - ticălos, josnic, nedemn, mârșav, perfid, javră
• infamie - ticăloșie, mârșăvie, nemernicie, mișelie, abjecție, josnicie
• infect - oribil, rău, mizerabil, viciat, stricat, alterat, murdar, josnic, ticălos
• javră - potaie, jigodie, cotarlă, jiganie, om de nimic, ticălos, pușlama, nemernic
• josnic - netrebnic, mișel, abject, infam, nedemn, mizerabil, mârșav, ticălos, detestabil

Dex scelerat

• SCELERÁT, -Ă, scelerați, -te, și Persoană vinovată sau socotită capabilă de mari nelegiuiri și crime; om mârșav, ticălos, criminal. ♦ (Adjectival) Om scelerat. – Din scélérat, sceleratus.
• SCELERÁT, -Ă, scelerați, -te, și Persoană vinovată de nelegiuiri, de crime sau socotită capabilă să le săvârșească; om mârșav, ticălos, criminal. ◊ (Adjectival) Om scelerat. – Din scélérat, sceleratus.
• SCELERÁT, -Ă, scelerați, -te, și Persoană vinovată de nelegiuiri și crime (sau socotită capabilă să le săvîrșească); mîrșav, ticălos, criminal. Strîngeți-vă rîndurile... Copleșiți prin impetuozitatea caracterului vostru pe toți scelerații, toți aristocrații. CAMIL PETRESCU, T. II 518. Durerea mea e mare... Și ea se mai mărește Fiindcă sceleratul ce l-a ucis trăiește! MACEDONSKI, O. II 159. Curata destăinuire a acestui scelerat... răsculă o mișcare de ură în toată adunarea. BĂLCESCU, O. I 103. ◊ (Adjectival) E autorul unor măsuri scelerate. BOGZA, A. Î. 507. Principi și miniștri scelerați. BOLINTINEANU, O. 258. – Variantă: (învechit) șcelerát, -ă (ALEXANDRESCU, M. 239) și
• SCELERÁT, -Ă , și Criminal, ucigaș, nelegiuit, mârșav. .
• SCELERÁT, -Ă , criminal, ucigaș, nelegiuit, ticălos. (< fr. schélérat, lat. sceleratus)
• SCELERÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival livr. (despre persoane) Care a săvârșit sau este în stare să săvârșească o crimă; criminal. /<fr. scélerat
• scelerat a. 1. culpabil sau capabil de crime mari; 2. criminal perfid. ║ m. om scelerat.

Sinonimul cuvântului scelerat

Testează-te!