Dicționar de sinonime
Sinonime scepticism
Cuvântul „scepticism” are următoarele sinonime:
scepticism ( substantiv )
- îndoială
- ezitare
- neîncredere
- rezervă
Alte sinonime:
- pironism
- dubiu
- incertitudine
- nesiguranță
- șovăială
- șovăire
- necredință
- aporie
- îndoință
- agnosticism
- criticism
- incredibilitate
- incredulitate
- nihilism
- pragmatism
Sinonime Apropiate
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- nesiguranță - șovăială, dubiu, ezitare, incertitudine, îndoială, pericol, primejdie, amenințare
- sceptic - neîncrezător, rezervat, pesimist, defetist
- taciturn - tăcut, rezervat, timid, discret, posac, închis, ursuz
- timid - sfios, sfielnic, rușinos, rezervat
- glacial - înghețat, polar, rece, distant, neprietenos, rezervat
- incertitudine - îndoială, nesiguranță
- indiscret - curios, nerezervat, nereținut
- marjă - margine, rezervă
- nehotărâre - ezitare, șovăială, indecizie, pregetare, nesiguranță
- aporie - îndoială, dificultate, incertitudine
- aprehensiune - teamă, ezitare, nesiguranță, reținere
- atribui - a acorda, a aloca, a repartiza, a da, a împărți, a oferi, a conferi, a destinai a adjudeca, a rezerva
- depozit - magazie, rezervor, adunare, stocare, rezervă, acumulare, fond, strat, sediment
- desigur - da, bineînțeles, de acord, fără îndoială, firește, precis, negreșit, neîndoielnic
Dex scepticism
- SCEPTICÍSM 1. Concepție care pune la îndoială posibilitatea cunoașterii veridice a realității lumii exterioare sau, în general, a oricărei cunoștințe certe, punând accentul pe caracterul relativ incomplet și imprecis al acesteia. 2. Atitudine de neîncredere, de îndoială față de cineva sau de ceva. – Din scepticisme.
- SCEPTICÍSM 1. Doctrină filozofică idealistă care neagă posibilitatea cunoașterii de către om a lumii existente și a adevărului obiectiv. 2. Atitudine de rezervă, de îndoială față de lucrurile în general admise. Ironia și scepticismul îi înfloreau pe buze. SADOVEANU, E. 143. Vorbi... mustrîndu-și șăgalnic tovarășul, stricat de scepticismul cărturăresc. C. PETRESCU, R. DR. 123. O supunere ticnită soartei, oarecare scepticism rămas din generațiile vechi. D. ZAMFIRESCU, R. 52.
- SCEPTICÍSM 1. Concepție care proclamă îndoiala față de posibilitatea cunoașterii lumii obiective de către om, ducând de fapt la agnosticism. 2. Atitudine de rezervă, de îndoială, neîncredere față de ceva. .
- SCEPTICÍSM 1. concepție care proclamă îndoiala față de posibilitatea cunoașterii lumii obiective de către om, ducând de fapt la agnosticism. 2. atitudine de neîncredere, de îndoială. (< fr. scepticisme)
- SCEPTICÍSM n. 1) Concepție care pune la îndoială posibilitatea cunoașterii lumii obiective. 2) Atitudine de neîncredere, de îndoială față de ceva. /<fr. scepticisme, lat. scepticismus
- scepticism n. doctrină filozofică a celor ce admiteau în principiu că nimica nu e sigur.