Dicționar de sinonime

Sinonime scorbură

Cuvântul „scorbură” are următoarele sinonime:

scorbură ( substantiv )
  • cavitate
  • scobitură
  • adâncitură
Alte sinonime:
  • cavernă
  • copcă
  • gaură
  • grotă
  • ochi
  • peșteră
  • butură
  • bortă
  • bortură
  • boștură
  • butoară
  • butoarcă
  • corobaie
  • corobană
  • găunoșitură
  • năclad
  • rădăcină
  • retezătură
  • văgăună

Sinonime Apropiate

  • scobitură - cavitate, adâncitură, gaură, văgăună
  • găvan - scobitură, adâncitură, cavitate, gaură, strachină, blid, borcan, chisea, delușor
  • cavitate - adâncitură, gaură, scobitură, spărtură
  • văgăună - adâncitură, râpă, scobitură
  • gaură - orificiu, bortă, cavitate, cavernă, scobitură
  • groapă - scobitură, adâncitură, bortă, mormânt, râpă, surpătură, scufundătură
  • adâncitură - groapă, scobitură, găvan, bortă
  • firidă - boltitură, ocniță, cotlon, adâncitură
  • nișă - firidă, intrând, adâncitură
  • nut - uluc, canelură, șanț, scobitură
  • cavernă - grotă, peșteră, hrubă, cavitate
  • crestătură - tăietură, incizie, scobitură, dinte, zimț
  • depresiune - vale, adâncitură, pripor, vârtej de aer, tristețe, mâhnire, melancolie, deprimare, descurajare
  • excavație - groapă, cavitate, săpătură

Dex scorbură

  • SCÓRBURĂ, scorburi, 1. Scobitură (mare) în trunchiul unui copac putrezit pe dinăuntru; trunchi de copac găunos, putrezit. 2. Gaură, văgăună mică într-un mal, în stâncă etc.; peșteră; cavitate, gaură, scobitură. –
  • SCÓRBURĂ, scorburi, 1. Cavitate, gaură, scobitură (mare) în trunchiul unui copac putrezit pe dinăuntru. Scorburile sălciilor bătrîne erau pline de viespare. SANDU-ALDEA, U. P. 106. Plecară amîndoi. Cotoșmanul înainte; băiatul după dînsul. Ajungînd într-o pădure, găsiră o scorbură mare și și-o aleseră de locuință. ISPIRESCU, L. 287. Iară veverițele, găvozdite una peste alta în scorburi de copaci, suflau în unghii și plîngeau în pumni. CREANGĂ, P. 240. ♦ Trunchi de copac găunos, putrezit. Este un izvor care iese la suprafață. Se sapă puțin în pămînt și cavitatea lui este umplută cu o... scorbură. PAMFILE, I. C. 468. Am o scorbură uscată, Șeade în cui aninată (Scripca). GOROVEI, C. 337. 2. Văgăună, cavitate mică într-un mal, într-un deal sau într-un munte; peșteră. Stoicea făcu vînt copilei în scorbura de var. GALACTION, O. I 50. crezîndu-se acum prinși între două focuri, sau că se predau, sau că dispar pitulîndu-se prin scorburile rîpei. ODOBESCU, S. III 575. Ei mi s-or duce Prin dealuri cu stînci Și prin văi adînci, Prin scorburi de munți, Prin codri cărunți. TEODORESCU, P. P. 34. 3. Cavitate, gol, scobitură. () Insule sfinte Se-nalță-n el ca scorburi de tămîie. EMINESCU, O. IV 93.

Sinonimul cuvântului scorbură

Sinonimul cuvântului scorbură

Testează-te!