Dicționar de sinonime
Sinonime sfărâma
Cuvântul „sfărâma” are următoarele sinonime:
sfărâma ( verb )
- a sparge, a zdrobi, a fărâma
- a risipi, a distruge, a zobi
- a se zbuciuma, a se chinui
Alte sinonime:
- canoni
- căzni
- chinui
- consuma
- crăpa
- despica
- distruge
- forța
- frământa
- munci
- necăji
- nimici
- osteni
- sforța
- sili
- sparge
- spinteca
- strădui
- tăia
- trudi
- zbate
- zbuciuma
- a zdroși
- a zdruncina
- a [se] fărâma
- a [se] zdrobi
- a [se] casa
- a strica
- a fărâmița
- a mărunți
- a amănunți
- a mleci
- a pisa
- a smicura
- a zdrumica
- a pisălogi
- a pisăza
- a pisăgi
- zdrobi
- a [se] risipi
- a se sparge
- a se zdrobi
- a [se] destrăma
- a [se] spulbera
- a răzbi
- a nimici
- a potopi
- a prăpădi
- a zvânta
- a pierde
- a răpune
- a isprăvi
- a sodomi
- a litrosi
- a potroși
- a cura
- a nimicnici
- a potrebi
- a stropși
- a târî
- a afanisi
- a secera
- a spulbera
- a destrăma
- a împrăștia
- a suprima
- a se zbate
- a se strădui
Sinonime Apropiate
- zdrobi - a strivi, a sfărâma, a sparge, a nimici, a destrăma, a se chinui, a se zbuciuma, a extenua
- zobi - a strivi, a zdrobi, a sfărâma
- fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
- zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
- mărunți - a fărâmița, a zdrobi, a sfărâma
- frânge - a rupe, a fractura, a se întrerupe, a ceda, a se sparge, a istovi, a epuiza, a zdrobi, a da gata
- hârb - ciob, sfărâmătură, spărtură, țandără, blid, cratiță, strachină, farfurie
- hârbui - a strica, a sparge, a distruge
- melița - a pisa, a sfărâma
- mistui - a digera, a măcina, a distruge, a nimici, a prăpădi, a chinui, a suferi, a se zbate, a se ascunde
- călca - a păși, a merge, a străbate, a bătători, a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge, a asupri
- dărâma - a distruge, a nărui, a demola, a risipi
- pagubă - pierdere, stricăciune, daună, lipsă, distrugere, vătămare, prejudiciu
- păpa - a mânca, a consuma, a irosi, a toca, a risipi
- pieri - a muri, a deceda, a se stinge, a se ofili, a se veșteji, a se usca, a dispărea, a se pierde, a se risipi
Dex sfărâma
- SFĂRÂMÁ, sfărấm, I. 1. și A (se) sparge, a (se) desface în bucăți mici; a (se) fărâmița, a (se) zdrobi. ◊ A sfărâma lanțurile (robiei) = a cuceri libertatea. A-și sfărâma capul (sau mintea) = a depune eforturi deosebite, a se zbate, a se frământa pentru ceva. ♦ A (se) destrăma, a (se) spulbera, a (se) împrăștia, a (se) risipi. 2. A omorî, a distruge, a nimici. 3. A se zbate, a se chinui, a se strădui să... – s- + fărâma.
- SFĂRÂMÁ, sfărâm, I. 1. și A (se) sparge, a (se) desface în bucăți mici; a (se) fărâmița, a (se) zdrobi. ◊ A sfărâma lanțurile (robiei) = a cuceri libertatea. A-și sfărâma capul (sau mintea) = a depune eforturi deosebite, a se zbate, a se frământa pentru ceva. ♦ A (se) destrăma, a (se) spulbera, a (se) împrăștia, a (se) risipi. 2. A omorî, a distruge, a nimici. 3. A se zbate, a se chinui, a se strădui să... – s- + fărâma.
- A SE SFĂRÂMÁ mă sfărâm intranz. 1) (despre obiecte fragile sau casante) A-și pierde integritatea, prefăcându-se în cioburi; a se sparge în bucăți. 2) fig. (despre persoane) A depune maximum de efort (pentru realizarea unei acțiuni); a se strădui din răsputeri. /Din fărâma
- A SFĂRÂMÁ sfărâm tranz. 1) (obiecte fragile sau casante) A face să se sfărâme. 2) A face să eșueze; a zădărnici. ◊ ~ lanțurile robiei a scăpa de robie, dobândind libertatea. /Din fărâma
- SFĂRẤMĂ, sfărâme, (Rar) Sfărâmătură. – sfărâma.
- SFĂRMÁ I sfărâma.
Sinonimul cuvântului sfărâma