Sinonime sihastru

Cuvântul „sihastru” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• anahoret - sihastru, schimnic, monah, ascet, pustnic, eremit
• ermit - pustnic, sihastru, schimnic, călugăr, monah, anahoret
• schimnic - pustnic, călugăr, eremit, ascet
• singuratic - retras, solitar, izolat, singur, răzleț, ferit, dosnic, tainic
• izolat - separat, detașat, despărțit, răzlețit, retras, singuratic, însingurat, solitar, sihăstrii
• ascet - monah, pustnic, sihastru, anahoret
• însingurat - singur, izolat, retras, solitar
• călugăr - monah, pustnic, anahoret
• schimnicie - călugărie, asceză, pustnicie, schit, mănăstire
• călugări - a se pustnici, a fi monah, a se retrage, a fi abstinent, a se izola
• părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
• răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
• singur - neînsoțit, răzleț, solitar, unic, numai, exclusiv, doar
• tainic - misterios, enigmatic, secret, ascuns, discret, confidențial, intim, retras, izolat
• lăturalnic - marginal, mărginaș, lăturaș, izolat, ferit, retras, dosnic lături, zoi, spălaturi

Dex sihastru

• SIHÁSTRU, -Ă, sihaștri, -stre, și 1. Om care trăiește retras de lume în post și rugăciuni; pustnic, anahoret, eremit, schimnic. 2. Persoană care trăiește izolată, retrasă de societate. ♦ Animal sălbatic bătrân care trăiește singur. – Din isihastís.
• SIHÁSTRU, sihaștri, Om care trăiește retras de lume în post și rugăciune; pustnic, anahoret, ermit, schimnic. Tîlharul pune un pistol în barba sihastrului și-l culcă lîngă prag. GALACTION, O. I 252. Am umblat, fraților, cătră răsărit și am ascultat pe-un sihastru cetind într-o carte. RETEGANUL, P. I 24. Sub o rîpă stearpă, pe un rîu în spume, Unde un sihastru a fugit de lume, Cu vărsarea serii un străin sosi. BOLINTINEANU, O. 58. ◊ (Metaforic, sugerînd un urs) Aveau, în sfîrșit, să deie ochii cu sihastrul Carpaților și să aibă ce istorisi despre lupta cu dînsul. GANE, N. III 135. Eroismul meu se simțea cam la strîmtoare, cînd mi-nchipuiam că vreun morocănos sihastru al pustiului, putea veni la mine, foarte grav și pe patru labe, ca să mă întrebe de sănătate. HOGAȘ, M. N. 161. ♦ Animal sălbatic bătrîn, care trăiește singur, despărțit de cîrd. Vier sihastru. Cerb sihastru. ♦ Persoană care trăiește departe de societate, în izolare. ◊ (Adjectival) Un nor sihastru Și-adună-n poală Argintul tot. TOPÎRCEANU, B. 5. – Variantă: sehástru (ALECSANDRI, P. III 74, NEGRUZZI, S. I 85)

Sinonimul cuvântului sihastru

Testează-te!