Dicționar de sinonime
Sinonime simultan
Cuvântul „simultan” are următoarele sinonime:
simultan ( adjectiv )
- concomitent
- odată
- paralel
- sincron
- sincronic
- totdeodată
- totodată
- împreună
- deodată
Sinonime Apropiate
- concomitent - simultan, paralel, deodată, congruent, sincronic
- împreună - laolaltă, solidar, deodată, concomitent, simultan
- totodată - simultan, concomitent, în același timp
- deodată - pe neașteptate, repede, scurt, brusc, instantaneu, subit, simultan, acum, concomitent
- iată - uite!, privește!, iacă!, deodată, fără veste, pe neașteptate
- instantaneu - subit, brusc, neașteptat, deodată
- brusc - neașteptat, deodată, subit, inopinat, spontan, fulgerător
- coexistent - simultan, concomitent
- geamăn - născut deodată, identic, același, similar
- subit - brusc, neașteptat, neprevăzut, imprevizibil, dintrodată
- goană - fugă, alergare, cursă, viteză, hăituială, stârnire, haită, împreunare, montă
- împerechea - a se împreuna, a se goni
- îmbina - a împreuna, a asambla, a monta, a fixa, a prinde, a încheia, a asocia, a reuni, a împleti
- înnoda - a înnădi, a împreuna, a lega, a uni, a atașa
- întruni - a reuni, a aduna, a însuma, a strânge, a împreuna, a convoca
Dex simultan
- SIMULTÁN, -Ă, simultani, -e, , 1. (Despre acțiuni, fenomene și evenimente) Care are loc în același timp cu altul sau cu altele; concomitent. 2. Demonstrație a unui șahist cu o clasificare superioară care joacă în același timp cu mai mulți adversari de categorie inferioară. – Din simultan, simultane, simultaneus.
- SIMULTÁN, -Ă, simultani, -e, , 1. (Despre acțiuni, fenomene și evenimente) Care are loc în același timp cu altul sau cu altele; concomitent. 2. Demonstrație a unui șahist cu o clasificare superioară care joacă în același timp cu mai mulți adversari de categorie inferioară. – Din simultan, simultané, simultaneus.
- SIMULTÁN, -Ă, simultani, -e, (Despre acțiuni, evenimente și stări, în opoziție cu succesiv) Care se petrece sau există înacelași moment (cu altul sau cu altele); concomitent. Prezența simultană a norilor și a lunii pe cer prilejuiește lumii spectacolul ei cel mai încărcat de o grea, aproape insuportabilă frumusețe. BOGZA, C. O. 52. ◊ (Adverbial) Din vreo sută de gîturi izbucni aproape simultan și furtunos același «huo» revoltat, pe cînd Trifon Guja, apucînd o piatră, o zvîrli după automobilul ce se depărta scrișnind. REBREANU, R. II 45. ♦ (Sistem de) ecuații simultane = (sistem de) ecuații în care mai multe necunoscute intervin deodată în mai multe ecuații. – Variantă: (rar) simultanéu, -ée (MACEDONSKI, O. IV 136)
Antonime simultan
- Simultan ≠ succesiv