Dicționar de sinonime
Sinonime situa
Cuvântul „situa” are următoarele sinonime:
situa ( verb )
- a plasa
- a amplasa
- a aranja
- a așeza
Alte sinonime:
- a se clasa
- a se clasifica
- a se plasa
- a [se] amplasa
- a [se] așeza
- a [se] fixa
- a [se] plasa
- a [se] stabili
- a se afla
- a fi
- a se găsi
- a veni
- a cădea
- a [se] pune
- a pune
Sinonime Apropiate
- așeza - a pune, a amplasa, a posta, a instala, a depune, a fixa, a situa, a aranja, a clasa
- amplasa - a așeza, a situa, a stabili, a instala, a pune
- clasa - a aranja, a ordona, a așeza, a clasifica, a dispune, a rândui, a sistematiza, a plasa, a situa
- situat - pus, plasat, așezat, înstărit, bogat
- așezare - aranjament, rânduială, alcătuire, dispunere, plasare, stabilire, ordonare, localitate, sat
- poziție - situație, așezare, stare, treaptă, rang, ocupație, atitudine, opinie, părere
- ticlui - a aranja, a potrivi, a așeza, a născoci, a scorni, a minți
- formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
- înlocui - a substitui, a schimba, a suplini, a ramplasa
- aranja - a potrivi, a orândui, a întocmi, a rândui, a dispune, a așeza, a sistematiza, a grupa, a ordona
- distribui - a împărți, a repartiza, a destina, a da, a eșalona, a aranja, a așeza, a clasa, a dispune
- distribuție - împărțire, repartizare, distribuire, alcătuire, așezare, aranjament, dispunere, structură, ansamblu
- pact - învoială, înțelegere, acord, aranjament, tocmeală, tratat, convenție, stipulație
- împodobi - a înfrumuseța, a orna, a găti, a ornamenta, a decora, a se aranja, a se dichisi, a se ferchezui, a se spilcui
- potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
Dex situa
- SITUÁ, situez, I. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a acționa de pe o anumită poziție. ♦ A așeza într-un anumit loc; a indica, a desemna locul cuiva. – Din situer.
- SITUÁ, situez, I. A ocupa un anumit loc în spațiu (sau într-o ordine, într-o ierarhie); a lua o anumită atitudine față de o problemă dată. Satul ei era situat pe o înălțime de unde ochiul vedea o întindere de două ore. BOLINTINEANU, O. 413. Casa era situată pe vîrful dealului. id. ib. 413.
- SITUÁ, situez, I. A ocupa un anumit loc într-o ordine, într-o ierarhie; a lua o anumită atitudine față de o problemă dată; a activa de pe o anumită poziție. ♦ A așeza într-un anumit loc; a desemna locul cuiva. – situer.
- SITUÁ I. A ocupa un anumit loc într-o ordine; a lua o atitudine, a activa de pe o anumită poziție. ♦ A așeza într-un anumit loc. .
- SITUÁ I. a ocupa un anumit loc într-o ordine; (p. ext.) a lua o atitudine. II. tr. a așeza într-un anumit loc. (< fr. situer)
- A SE SITUÁ mă ~éz intranz. A deține un anumit loc (în spațiu, în timp sau într-un sistem ierarhic de valori). * ~ pe o (anumită) poziție a) a lua o (anumită) atitudine; a-și expune punctul de vedere; b) a avea o părere personală. ~ pe punctul de vedere (al cuiva) a accepta opinia cuiva; a adera la punctul de vedere (al cuiva). /<fr. situer, lat. situare