Dicționar de sinonime

Sinonime smintit

Cuvântul „smintit” are următoarele sinonime:

smintit ( adjectiv )
  • nebun
  • țicnit
  • smucit
  • aiurit
  • zănatic
  • bezmetic
  • zălud
  • zurliu
Alte sinonime:
  • nebunesc
  • aiurea
  • descreierat
  • zăpăcit
  • dezmetic
  • deșucheat
  • pălăvatic
  • silhui
  • prilestit
  • șucheat
  • tui
  • tuieș
  • zărghit
  • turluliu
  • sanchiu
  • trăsnit
  • țăcănit
  • defect
  • defectat
  • defectuos
  • deranjat
  • dereglat
  • eronat
  • fals
  • greșit
  • incorect
  • inexact
  • neadevărat
  • necorespunzător
  • stricat
  • alienat
  • dement
  • înnebunit
  • sonat
  • apucat
  • candriu
  • căpiat
  • strecheat
  • nerod
  • prost
  • bolând
  • pălăurat
  • primit
  • zăluzit
  • săltat
  • sărit
  • scrântit
  • demențial
  • nechibzuit
  • smintit


Sinonime Apropiate

  • aiurit - zăpăcit, zănatic, zurliu, besmetic, țicnit, nebun
  • zurliu - nebunatic, zvăpăiat, aiurit, smintit, zărghit
  • anormal - neobișnuit, nefiresc, ieșit din comun, țicnit, aiurit, nebun, smintit
  • înnebunit - nebun, alienat, țicnit, căpiat, scrântit, smintit, aiurit, sonat, apucat
  • iresponsabil - inconștient, nebun, smintit, țicnit
  • bezmetic - aiurit, zăpăcit, dereglat, pierdut, smintit, țignit
  • deșucheat - nebun, țicnit, smintit, într-o ureche, dezmățat, destrăbălat, deșănțat, vulgar, trivial
  • psihopat - dezechilibrat, suferind, țicnit, (cam) nebun, smintit
  • trăsnit - zănatic, nebun, smintit, apucat, extravagant
  • zvăpăiat - zburdalnic, zglobiu, nebunatic, alintat, ușuratic, zurliu, superficial
  • exaltat - entuziasmat, înflăcărat, aprins, însuflețit, avântat, zelos, nebun, ieșit din minți, țicnit
  • alienat - nebun, smintit
  • capiu - nebun, smintit
  • dement - nebun, smintit, alienat, clătinat
  • descreierat - nebun, smintit

Dex smintit

  • SMINTÍT, -Ă, smintiți, -te, (Adesea substantivat) Care și-a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut-o; ieșit din minți; nebun. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor) Care denotă lipsă de judecată, nechibzuință, nebunie; nechibzuit, nebunesc. – sminti.
  • SMINTÍT, -Ă, smintiți, -te, (Adesea substantivat) Care și-a pierdut dreapta judecată sau care se comportă ca și cum și-ar fi pierdut-o; ieșit din minți; nebun. ♦ (Despre manifestări ale oamenilor ) Care denotă lipsă de judecată, nechibzuință, nebunie; nechibzuit, nebunesc. – sminti.


Sinonimul cuvântului smintit

Sinonimul cuvântului smintit


Testează-te!