Dicționar de sinonime
Sinonime sosire
Cuvântul „sosire” are următoarele sinonime:
sosire ( substantiv )
- ajungere
- sosit
- venire
- venit
- potou
- țintă
- coborâre
- venită
Sinonime Apropiate
- potou - țintă, sosire
- destinație - scop, țel, țintă, finalitate, funcție, loc (anumit), sosire, terminus
- descindere - coborâre, sosire, vizitare, inspectare
- pildă - model, exemplu, mustrare, avertisment, tâlc, simbol, alegorie, proverb, sentință
- prevestire - prezicere, anticipare, prevenire, pronosticare, avertizare
- relație - legătură, raport, conexiune, contingență, contact, informație, cunoștință
- scop - menire, rol, rost, obiectiv, ței, țintă, sens, finalitate, destinație
- serviabil - săritor, amabil, îndatoritor, complezent, prevenitor, inimos
- țel - țintă, scop, obiectiv, cauză
- trăgaci - țintaș
- vestit - anunțat, informat, prevenit, prezis, celebru, faimos, reputat, cunoscut, strălucit
- finalitate - scop, țintă, țel
- folositor - util, avantajos, bun, profitabil, binevenit, salutar
- formal - convențional, birocratic, convenit, categoric, indiscutabil, decis
- gratitudine - recunoștință, mulțumire
Dex sosire
- SOSÍRE, sosiri, Faptul de a sosi; venire, ajungere. ♦ Loc în care sosește un sportiv la sfârșitul cursei. – sosi.
- SOSÍRE, sosiri, Faptul de a sosi; venire, ajungere. Înainte de sosirea trenului, Ilenuța Precup a ieșit din gară împreună cu Mihail Peclu. C. PETRESCU, A. 430. Puțin după sosirea mea în Iași, am fost admis în audiență la Mihai-vodă Sturza, prezentat de secretarul său, maiorul Kogălniceanu. GHICA, S. A. 100. Îndată ce vestea sosirii lui s-a împrăștiat, toți tovarășii... au alergat să-l vadă. NEGRUZZI, S. I 84. ◊ Dar pe tine, an tînăr, te văz cu mulțumire! Pe line te dorește tot neamul omenesc! Și eu sînt mică parte din trista omenire, Și eu a ta sosire cu lumea o slăvesc! ALEXANDRESCU, M. 4.
- sosire f. acțiunea de a sosi și momentul când sosește.
- sosíre f. Acțiunea de a sosi: sosirea trenuluĭ.
- SOSÍ, sosesc, IV. 1. A ajunge într-un anumit loc (și într-un anumit moment). ♦ (Despre termene, anotimpuri, intervale) A începe să se desfășoare. ◊ Pe sosite = pe punctul de a ajunge undeva. ◊ A-i sosi (cuiva) ceasul (sau veleatul) = a-i veni cuiva timpul să moară. 2. A prinde pe cineva fără veste; a surprinde. 3. (Rar) A fi în situația să...; a se întâmpla să... – Din sóso ( lui sóno).
Antonime sosire
- Sosire ≠ plecare