Dicționar de sinonime
Sinonime spălăcit
Cuvântul „spălăcit” are următoarele sinonime:
spălăcit ( adjectiv )
- decolorat, șters
- inexpresiv, palid, searbăd, fad
Alte sinonime:
- spălat
- spălătocit
- spălătuit
- ieșit
- tern
- stricat
- pal
- slab
- stins
- pălit
- neexpresiv
- ofilit
Sinonime Apropiate
- incolor - spălăcit, decolorat, șters, searbăd, inexpresiv
- spelb - palid, spălăcit, searbăd, șters
- șters - spălăcit, decolorat, inexpresiv, stins, discret, mediocru, fără strălucire
- pal - șters, estompat, stins, pierdut, palid, galben, spălăcit
- searbăd - fad, insipid, monoton, plictisitor, inexpresiv
- veșted - ofilit, uscat, trecut, fanat, palid, șters, vlăguit
- fad - nesărat, fără gust, searbăd, insipid, anost, banal, inexpresiv, plicticos
- galben - blond, bălai, șarg, gălbejit, palid, pal, searbăd, cadaveric
- ieșit - proeminent, reliefat, decolorat, spălăcit
- inexpresiv - uniform, monoton, banal, fad, șters
- decolorat - spălăcit
- pământiu - cenușiu, palid, livid
- prozaic - banal, obișnuit, comun, de rând, șters
- sălciu - searbăd, fad
- fastidios - plictisitor, respingător, searbăd, anost
Dex spălăcit
- SPĂLĂCÍT, -Ă, spălăciți, -te, Care este lipsit de culori vii, ale cărui culori s-au șters; decolorat. ♦ Palid, searbăd, fad; lipsit de expresie, de vioiciune; ofilit. – spălăci.
- SPĂLĂCÍT, -Ă, spălăciți, -te, 1. Care este lipsit de culori vii; șters, fără strălucire. decolorat. Vameșul englez... cu ochii... spălăciți călcă apăsat. BART, S. M. 97. Stau în neclintire, de jur împrejur, dealuri nesfîrșite ce-și lungesc coama netedă, ca un volan negru, pe cenușiul spălăcit al bolții fără lumini. VLAHUȚĂ, N. 179. La lumina spălăcită a becului... chipul camaradului seamănă cu icoana unui martir. CARAGIALE, O. II 239. 2. Palid, searbăd; lipsit de expresie, de vioiciune; ofilit. Și-a ales mireasă din cătun... O fetișcană spălăcită, pistruiată, cu coade lungi, galbene. STANCU, D. 75. Giupîne, ești spălăcit și sarbăd, parc-ai ieșit acu din mormînt. ALECSANDRI, T. 1616. ◊ Condeiul meu cel smead, molatic, searbăd și spălăcit. ODOBESCU, S. III 159. ◊ (Substantivat) Tăcu, o apucă de bărbie, apoi, netezind-o pe frunte, îngînă cu glas trăgănat: N-ai grijă; nu te dau eu nici pe zece spălăcite de-acelea. DUNĂREANU, CH. 112.
- SPĂLĂCÍT ~tă (~ți, ~te) 1) Care este lipsit de culori vii; decolorat; șters. 2) Care este lipsit de expresie; palid; șters; fad. /v. a spălăci
- spălăcit a. decolorat, palid: ești spălăcit și sarbăd AL.
- spălăcít, -ă adj. Descolorat. Fig. Șters, fără aparență, fără distincțiune: om, caracter spălăcit.
Antonime spălăcit
- Spălăcit ≠ aprins, expresiv, țipător, viu