Dicționar de sinonime
Sinonime sperare
Cuvântul „sperare” are următoarele sinonime:
sperare ( substantiv )
- nădejde
- speranță
- nădăjduire
Sinonime Apropiate
- nădejde - speranță, încredere, credință
- credință - convingere, încredințare, certitudine, fidelitate, cinste, devotament, statornicie, speranță, nădejde
- înflorire - progres, belșug, prosperare, avânt, propășire, bunăstare, podoabă, dichiseală, ornament
Dex sperare
- SPERÁRE, sperări, Speranță. – spera.
- SPERÁRE, sperări, (Învechit) Speranță. Palid stinge-Alexandrescu sînta candel-a sperării, Descifrînd eternitatea din ruina unui an. EMINESCU, O. I 32. Cine poate spune iluziile, sperările, visurile seducătoare cari flutură prin mintea unei tinere fete. ALECSANDRI, O. P. 129. ◊ În sperare de a... = nădăjduind că... Acum, în sperare te-a mă pune pe lucru pentru ca să-ți îndeplinesc dorința, de înștiințez că în adevăr poeziile mele au văzut lumina. ALECSANDRI, S. 75.
- sperare f. 1. acțiunea de a spera; 2. speranță: sfânta candelă a sperării EM.
- SPERÁ, sper, I. și A considera ca realizabilă o dorință, a avea speranță; a nădăjdui. – Din , sperare.
- SPERÁ, sper, I. A crede în rezultatul favorabil al unei acțiuni, a aștepta cu încredere; a nădăjdui. Sînt chiar atît de vinovată fiindcă am îndrăznit să sper o lună de vacanță? BARANGA, I. 185. Ai lui sperau că are să uite pe fata lui Nacu. REBREANU, R. I 129. Speram să intru într-o viață nouă și plină de întîmplări originale. ALECSANDRI, O. P. 257. ◊ Nu spera și nu ai teamă, Ce e val ca valul trece; De te-ndeamnă, de te cheamă, Tu rămîi la toate rece. EMINESCU, O. I 194.
- SPERÁ I. , A avea speranță, a nădăjdui. .
- SPERÁ intr., tr. a avea speranță, a nădăjdui. (< lat., it. sperare)
- A SPERÁ sper 1. tranz. A aștepta cu încredere (mai mult sau mai puțin fermă). 2. intranz. A crede că o dorință sau o acțiune se va înfăptui; a trage nădejde; a nădăjdui. /<lat., it. sperare
Antonime sperare
- A spera ≠ a dispera
- A spera ≠ a deznădăjdui