Dicționar de sinonime
Sinonime stabil
Cuvântul „stabil” are următoarele sinonime:
stabil ( adjectiv )
- statornic
- fixat
- așezat
Alte sinonime:
- fix
- permanent
- sedentar
- așezător
- stătător
- vătraș
- consecvent
- durabil
- imobil
- neclintit
- nemișcat
- nemișcător
- nesmintit
- neclătit
- constant
- neschimbat
- neschimbător
- trainic
- consolidat
- invariabil
- solid
- ferm
Sinonime Apropiate
- schimbător - nestatornic, fluctuant, variabil, labil, instabil, inconsecvent, capricios, năzuros, bizar
- variabil - schimbător, nestatornic, fluctuant, ezitant, instabil
- fluctuație - oscilație, instabilitate, variație, nestatornicie, mobilitate, inconsecvență
- inconsecvent - nestatornic, schimbător, capricios, inconstant, oscilant, instabil, nehotărât, neserios, labil
- instabil - nestatornic, labil, schimbător, mobil, fluctuant, variabil, inconsecvent
- instabilitate - nestatornicie, mobilitate, labilitate, fluctuație, variabilitate
- instaura - a întrona, a instala, a statornici, a stabili, a fixa
- institui - a construi, a înființa, a orândui, a forma, a întemeia, a stabili, a statornici
- labil - nestatornic, schimbător, instabil, inconstant, mobil, inconsecvent, lunecos, nehotărât, schimbăcios
- labilitate - nestatornicie, inconstanță, mobilitate, schimbare, instabilitate
- mobilitate - instabilitate, nestatornicie, labilitate
- neclintit - nemișcat, imobil, rigid, stabil, încremenit, neschimbat, statornic, ferm, constant
- nestatornic - mișcător, instabil, schimbător, variabil, capricios, inconstant, inconsecvent, inegal, neserios
- anumit - hotărât, fixat, rânduit, determinat, stabilit, precizat, oarecare, careva, cineva
- consecvență - constantă, stabilitate, statornicie
Dex stabil
- STABÍL, -Ă, stabili, -e, 1. Care este bine așezat sau fixat, care nu se răstoarnă, care nu se clatină; trainic, solid. 2. Care nu se schimbă, care nu fluctuează; statornic; ferm. ♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine; care nu poate fi descompus (decât cu greu) într-o reacție. ♦ (Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. – Din stabilis.
- STABÍL, -Ă, stabili, -e, 1. (Despre obiecte) Care e bine așezat, bine fixat, care nu se răstoarnă, nu se clatină; solid. ♦ (Despre substanțe) Care nu se descompune de la sine, care nu poate fi descompus decît cu greu într-o reacție. 2. (Despre abstracte) Care nu e supus fluctuațiilor, care nu se schimbă; statornic, ferm. Timp stabil. Valută stabilă. ◊ Echilibru stabil echilibru. 3. (Despre populații, în opoziție cu nomad) Care locuiește permanent în același loc, statornic. Populație stabilă.
- STABÍL, -Ă 1. Trainic, bine așezat, solid. ♦ (; despre substanțe) Care nu se descompune de la sine. 2. Statornic. ♦ Durabil, permanent. 3. (Despre populații) Care locuiește permanent în același loc. .
- STABÍL, -Ă 1. trainic, bine așezat, solid. ◊ (despre substanțe) care nu se descompune de la sine. 2. statornic. ◊ durabil, permanent. 3. (despre populații) care locuiește permanent în același loc. (< lat. stabilis, it. stabile)
Antonime stabil
- Stabil ≠ fluctuant, instabil, mobil, neconstant, schimbător, variabil, nestabil
Sinonimul cuvântului stabil