Dicționar de sinonime

Sinonime străbunic

Cuvântul „străbunic” are următoarele sinonime:

străbunic ( substantiv )
  • strămoș
  • străbun
Alte sinonime:
  • protopărinte
  • răzbunic
  • răzbun


Sinonime Apropiate

  • străbun - strămoșesc, din moși-strămoși, străvechi, strămoși, străbunici
  • părinte - tată, taică, strămoș, preot, popă, abate, călugăr, monah, întemeietor
  • părintesc - patern, strămoșesc
  • ascendent - înaintaș, strămoș, suitor, urcător, autoritate, faimă, vază
  • ascendență - origine, strămoșie
  • moș - moșneag, bătrân, unchiaș, bunic, strămoș
  • ancestral - strămoșesc, arhaic, străvechi, din moși-strămoși
  • strămoș - străvechi, din strămoși, arhaic

Dex străbunic

  • STRĂBUNÍC, -Ă, străbunici, -ce, și 1. Tatăl ori mama bunicului sau al bunicii, în raport cu strănepoții lor; străbun (2). 2. Strămoș (1). – stră- + bunic.
  • STRĂBUNÍC, -Ă, străbunici, -ce, și 1. Străbun (2). 2. Strămoș (1). – Stră- + bunic.
  • STRĂBUNÍC, străbunici, Tatăl bunicului sau al bunicii, considerat în raport cu strănepoții; străbun, răzbunic.
  • STRĂBUNÍC ~ci m. Tată al bunicului sau al bunicii în raport cu strănepoții. /stră- + bunic
  • străbuníc, -ă s. (stră- și bunic). Tata buniculuĭ saŭ și maĭ departe. – Și străbunel.
  • STRĂBUNÍC s. 1. străbun, strămoș, (înv.) protopărinte. (Datini de la ~ii noștri.) 2. răzbunic, (rar) răzbun. (Un ~ de-al tatei.)
  • STRĂBUNIC 1. străbun, strămoș, protopărinte. (Datini de la ~ii noștri.) 2. răzbunic, (rar) răzbun. (Un ~ de-al tatei.)


Sinonimul cuvântului străbunic

Sinonimul cuvântului străbunic


Testează-te!