Dicționar de sinonime

Sinonime străin

Cuvântul „străin” are următoarele sinonime:

străin ( adjectiv )
  1. extern, dinafară, alogen
  2. altul, venetic, necunoscut
Alte sinonime:
  • bizar
  • ciudat
  • curios
  • excentric
  • extravagant
  • fantasmagoric
  • fantezist
  • inexplicabil
  • insolit
  • năstrușnic
  • neobișnuit
  • original
  • paradoxal
  • singular
  • straniu
  • pripășit
  • nemernic
  • avenitură
  • curbet
  • venitură
  • pribeag
  • venit
  • proidit
  • varvar
  • înstrăinat
  • stingher
  • dezrădăcinat
  • izolat
  • alohton
  • apatrid
  • depărtat
  • emigrant
  • exotic
  • exterior
  • extrinsec
  • heterogen
  • indiferent
  • inexplorat
  • nenațional
  • refugiat
  • rezident
  • strein
străin ( substantiv )
  • apatrid
  • emigrant
  • heimatlos
  • imigrant
  • pribeag
  • refugiat
  • rezident
  • turist
  • venetic
  • metec
  • curbet
  • nemernic
  • varvar
  • venit
  • venitură
  • strein
  • avenitură
  • proidit


Sinonime Apropiate

  • extern - exterior, din afară, străin, alogen
  • alogen - străin, venetic
  • băjenar - pribeag, fugar, refugiat
  • emigrant - expatriat, exilat, pribeag, băjenar
  • exterior - fațadă, ținută, înfățișare, față, aspect, extern, din afară, străin
  • președinte - șef, patron, conducător, căpetenie, prezident
  • răzleț - rătăcit, disparat, izolat, pribeag, dispersat, solitar
  • secătură - pramatie, canalie, jigodie, nemernic, ticălos, lichea
  • serviabil - săritor, amabil, îndatoritor, complezent, prevenitor, inimos
  • vestit - anunțat, informat, prevenit, prezis, celebru, faimos, reputat, cunoscut, strălucit
  • folositor - util, avantajos, bun, profitabil, binevenit, salutar
  • formal - convențional, birocratic, convenit, categoric, indiscutabil, decis
  • hoinar - vagabond, haimana, plimbăreț, rătăcitor, pribeag, pierde-vară
  • hotărât - decis, ferm, intransigent, neabătut, inflexibil, neșovăitor, fixat, convenit, stipulat
  • impuritate - murdărie, gunoi, deșeu, corp străin, amestec, toxicitate

Dex străin

  • STRĂÍN, -Ă, străini, -e, , și 1. , și (Persoană) care face parte din populația altei țări decât aceea în care se află sau trăiește; (om, ființă) care este originară din altă regiune, localitate etc. decât aceea în care se află sau locuiește, trăiește. ♦ (Persoană) care aparține unei naționalități ce nu formează, în cadrul unui stat, o minoritate națională. 2. (Despre țări, locuri) Care este altul decât cel de origine al cuiva. ♦ Care aparține sau este propriu altui popor decât cel al persoanei despre care este vorba. 3. , și (Persoană) care nu se află în relații apropiate (de rudenie sau de prietenie) cu cineva; (om) care este sau se simte stingher. ◊ Prin (sau printre, în) străini = departe de casă, între oameni necunoscuți, neprietenoși. ♦ (Om) înstrăinat (sufletește), depărtat de... 4. Care este în afară de preocupările sau de interesele cuiva. ♦ Care nu are nicio legătură, nicio contingență cu ceva, care este departe de ceva. 5. (Despre obiecte) Care nu este proprietatea sa, care aparține altuia. 6. Care este de altă natură, are alte particularități decât mediul în care se află. 7. Neobișnuit; bizar. –


Antonime străin

  • Străin ≠ autohton, indigen, neaoș


Sinonimul cuvântului străin

Sinonimul cuvântului străin


Testează-te!