Sinonime strai

Cuvântul „strai” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• cuvertură - învelitoare, cergă, pătură, plocat, lăicer, velință, țol
• îmbrăcăminte - haină, strai, veșmânt, garderobă, port, costum, vestimentație, ținută, înveliș
• cergă - pătură, țol, cuvertură, velință, scoarță, lăicer
• haină - îmbrăcăminte, veșmânt, strai, veston, surtuc, sacou
• velință - țesătură (groasă), pătură, cergă, lăicer, scoarță
• veșmânt - haină, îmbrăcăminte
• îmbrăca - a echipa, a înveșmânta, a-și pune haina, a înveli, a acoperi, a capitona, a tapisa
• costum - haină, îmbrăcăminte, port
• sacou - vestă, haină, surtuc
• săgeată - semn, indicator, aluzie, înțepătură, ironie
• săgetătură - junghi, înțepătură
• scoarță - coajă, copertă, covor, cuvertură
• șfichi - pleasnă, sfârc, înțepătură, ironie, sarcasm
• spărtură - crăpătură, fisură, ciobitură, gaură, despicătură, ciob, frântură, ruptură, hârb
• strat - patul, răzor, brazdă, sediment, depozit, pătură, categorie, clasă, grupare

Dex strai

• STRAI2, straiuri, Parâmă de oțel sau de cânepă care susține un arbore de navă, împiedicându-l să se încline spre pupă. – Din straglio.
• STRAI1, straie, Haină, îmbrăcăminte, veșmânt. –
• STRAI2, straiuri, Parâmă de oțel sau de cânepă cu care se leagă partea superioară a catargului de proră. – Din straglio.
• STRAI1, straie, (Mai ales la ) Haine, îmbrăcăminte, veșminte. Muncitorii în straie albe se arătau la marginea satului. SADOVEANU, O. VI 335. Se gătise cu straiele cele mai bune, își pusese imineii de piele de vițel. CAMIL PETRESCU, O. I 70. Își îmbrăca copiii cu straie curate. C. PETRESCU, S. 64. Ține-ascuns Sub straiul picurînd de ploi, Pe cel mai bun dintre eroi... Pe Fulger mort! COȘBUC, P. I 145. ◊ (În comparații) În livada întinsă intrase o pace adîncă și arborii stăteau în soare ca într-un strai de spumă de argint. SADOVEANU, O. V 413. Singurică-n cămăruță, brațe albe eu întinz Și mă-mbrac în părul galben, ca în strai ușor țesut. EMINESCU, O. I 80. ◊ (Poetic) În fund se înălțau munți nelămuriți în veșnicul lor strai de pîclă. SADOVEANU, O. VIII 135. Raza lunii visătoare Din argint îi țese straie. CERNA, P. 128. Și ce sarbăd mi-i cuvîntul, de cînd sufletul meu poartă Strai țesut la umbra grijii, plîns ursit de-o viață moartă. PĂUN-PINCIO, P. 85. ♦ (Regional) Cergă, velință, pătură. – și: straiuri (TUDORAN, P. 392).
• STRAI2, straiuri, Parîmă cu care se leagă partea superioară a catargului și se fixează de proră.

Sinonimul cuvântului strai

Testează-te!