Dicționar de sinonime
Sinonime strugure
Cuvântul „strugure” are următoarele sinonime:
strugure ( substantiv )
- ciorchine
- scălan
- poamă
- auă
- strugurii-ursului = sărbezele
- struguri-negri = smorodin
- coacăz negru
- ischie
- razachie
- țâța-caprei
- țâța-vacii
- strugur
- păsățel
- coacăză
- sărbezele
- agriș
- dalac
- smorodin
Sinonime Apropiate
- ciorchine - grapă, racem, strugure, ciucure
- cărbune - aur negru, mangal, tăciune, antrax, dalac, pustulă
- merișor - smirdar, coacăză
- fruct - rod, poamă, produs, rezultat, bilanț, succes
Dex strugure
- STRÚGURE, struguri, Fructul viței-de-vie, în formă de ciorchine; poamă. ♦ Compus: strugurii-ursului = plantă târâtoare cu frunze persistente, cu flori trandafirii sau albe, grupate în formă de ciorchine la vârful ramurilor, și cu fructul o bacă mică, roșie, comestibilă (Arctostaphylos uva ursi). –
- STRÚGURE, struguri, Fructul viței de vie, în formă de ciorchine; poamă. ♦ Compus: strugurii-ursului = plantă târâtoare cu frunze persistente, cu flori trandafirii sau albe, grupate în formă de ciorchine la vârful ramurilor, și cu fructul o bacă mică, roșie, comestibilă (Arctostaphylos uva ursi). –
- STRÚGURE, struguri, Fructul viței de vie (în formă de ciorchine); poamă. Coardele retezate musteau mai departe sîngele dulce al strugurilor. DUMITRIU, N. 250. Struguri de chihlimbar licăreau și se ascundeau iarăși. ANGHEL, PR. 57. Vulpea cînd n-ajunge la struguri zice că sînt acri, se spune despre cel care, neputînd dobîndi un lucru, se preface că nu-l dorește. ◊ (Glumeț) Mi-a dat gînsacul cea mai fină pană și-un strugure de boz. ANGHEL-IOSIF, C. M. II 12. ◊ Clopotarii de asemenea năboiseră la una din firidele turnului, scoțînd către valea Nemțișorului un strugure de capete. SADOVEANU, F. J. 17. – Variantă: strúgur (HODOȘ, P. P. 55, SEVASTOS, N. 162, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 12)