Dicționar de sinonime
Sinonime stupefiant
Cuvântul „stupefiant” are următoarele sinonime:
stupefiant ( adjectiv )
- năucitor, uluitor, uimitor
- drog, halucinogen
Alte sinonime:
- surprinzător
stupefiant ( substantiv )
- cocaină
- heroină
- drog
- halucinogen
- narcotic
- stupefiant
Sinonime Apropiate
- uimitor - uluitor, stupefiant, tulburător, surprinzător, straniu, extraordinar, minunat, excelent
- narcotic - stupefiant, drog
- amețitor - năucitor, uluitor, uimitor, tulburător, zăpăcitor, vertiginos, îmbătător, derutant
- fenomenal - uimitor, formidabil, enorm, colosal, fabulos, uluitor, nemaipomenit, extraordinar, fantastic
- gigantic - colosal, enorm, imens, măreț, formidabil, fabulos, fenomenal, uimitor, uluitor
- drog - stupefiant
- spițerie - farmacie, drogherie, medicamente, droguri
- splendid - minunat, admirabil, măreț, superb, magnific, strălucit, uimitor, excepțional, grandios
- formidabil - extraordinar, uimitor, grozav, teribil, colosal, fantastic, gigantic, excepțional
- frapant - izbitor, șocant, uimitor, surprinzător
- fulminant - exploziv, detonant, eruptiv, izbitor, violent, uimitor
- hipnotic - hipnotizant, narcotic, somnifer, soporific
- hipnotizant - hipnotic, narcotic
- impresionant - impozant, uimitor, dramatic, spectaculos, falnic, mișcător, grav
- incredibil - de necrezut, fantastic, uimitor, ireal
Dex stupefiant
- STUPEFIÁNT, -Ă, stupefianți, -te, , (Substanță din categoria drogurilor) care produce alterări ale funcțiilor psihice. ♦ (Substanță medicamentoasă) care inhibă centrii nervoși, provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, folosită mult timp, duce la obișnuință și la necesitatea unor doze crescânde; (substanță) care, prin folosire repetată, dă naștere fenomenului de dependență; drog. – Din stupéfiant.
- STUPEFIÁNT, -Ă, stupefianți, -te, , (Substanță medicamentoasă) care inhibă centrii nervoși, provocând o stare de inerție fizică și psihică și care, folosită mult timp, duce la obișnuință și la necesitatea unor doze crescânde; (substanță) care, prin folosire repetată, dă naștere fenomenului de obișnuință; drog. – Din stupéfiant.
- STUPEFIÁNT, -Ă, stupefianți, -te, (Despre anumite substanțe toxice) Care, introdus în organism, produce la început un efect amețitor, urmat de o stare de euforie trecătoare, iar folosit în mod sistematic duce la o intoxicare lentă a organismului. ◊ Unele cărți sînt stupefiante... cărți menite să adoarmă conștiința omenirii suferinde, să prelungească alături cu alcoolul și opiumul mizeria și robia celor care muncesc fără nădejde. SADOVEANU, E. 43. ◊ (Substantivat, ) O descindere într-un cuibar de stupefiante. C. PETRESCU, C. V. 297. ◊ Beție cu stupefiante beție. – Pronunțat: -fi-ant.
- STUPEFIÁNT, -Ă 1. Care uimește, uluitor. 2. ( și ) (Substanță) care dă organismului o stare de amorțeală, producând o stare de euforie trecătoare. .