Sinonime subiectiv

Cuvântul „subiectiv” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• părtinitor - subiectiv, parțial, tendențios
• privat - particular, personal, individual
• subiectivism - părtinire, personalizare, subiectivitate
• tendențios - insinuant, părtinitor, subiectiv
• individual - personal, singur, câte unul, particular, aparte
• individualiza - a personaliza, a tipiza, a particulariza
• intim - privat, personal, particular, domestic, apropiat, familiar, afectuos
• subiectivitate - subiectivism
• tipic - specific, caracteristic, propriu, particular, distinct, reprezentativ
• individualitate - personalitate, persoană, caracter, specific
• obiectiv - real, just, imparțial, drept, nepărtinitor
• biografie - cronologie (personală), povestea vieții (cuiva)
• caracter - particularitate, notă, marcă, însușire, atribut, calitate, fel, natură, temperament
• cineva - careva, oarecare, unul, vreunul, om de seamă, personalitate
• dominant - preponderent, precumpănitor, relevant, specific, caracteristic, definitoriu, particular

Dex subiectiv

• SUBIECTÍV, -Ă, subiectivi, -e, 1. Care are loc în conștiință (individuală sau colectivă). 2. Care ține de subiectivism (1). 3. Care ține doar de părerea personală, necorepunzătoare realității, a cuiva; lipsit de obiectivitate; părtinitor. – Din subiectif.
• SUBIECTÍV, -Ă, subiectivi, -e, 1. Care consideră că baza a tot ce există este conștiința individuală; care neagă faptul că îndărătul senzațiilor se află obiectele reale, independente de om. Idealism subiectiv. 2. Care are un caracter personal, care se petrece în conștiința cuiva; care, într-o judecată, acțiune etc., ține seamă numai de sentimentele, de pornirile și de ideile sale; părtinitor. – Din subiectif.
• SUBIECTÍV, -Ă, subiectivi, -e, (În opoziție cu obiectiv) 1. Care consideră drept bază a tot ce există conștiința individului și neagă faptul că îndărătul senzațiilor se află obiectele reale, independente de om. Idealism subiectiv. 2. Care are un caracter personal; care se bazează pe o judecată părtinitoare. Totdeauna dăm o explicație obiectivă restricțiunii voinței noastre, în loc a căuta o explicare subiectivă. GHEREA, ST. CR. II 297.
• SUBIECTÍV, -Ă 1. Care consideră conștiința individuală drept bază a tot ce există; care neagă faptul că la baza senzațiilor se află obiecte reale, independente de om. 2. Care are un caracter personal, părtinitor, lipsit de obiectivitate. 3. Propoziție subiectivă (și ) = propoziție subordonată care îndeplinește funcțiunea de subiect al propoziției regente. .

Antonime subiectiv

• Subiectiv ≠ obiectiv

Sinonimul cuvântului subiectiv

Testează-te!