Dicționar de sinonime

Sinonime sudui

Cuvântul „sudui” are următoarele sinonime:

sudui ( verb )
  • a înjura
  • a insulta
  • a ocărî
Alte sinonime:
  • admonesta
  • certa
  • dăscăli
  • dojeni
  • drăcui
  • insulta
  • înjura
  • jigni
  • moraliza
  • mustra
  • ocărî
  • ofensa
  • ultragia
  • a admonesta
  • a certa
  • a dăscăli
  • a dojeni
  • a drăcui
  • a jigni
  • a moraliza
  • a mustra
  • a ofensa
  • a ultragia


Sinonime Apropiate

  • înjura - a drăcui, a sudui, a ofensa, a insulta, a blestema
  • huidui - a ocări, a apostrofa, a vitupera, a insulta, a dezaproba
  • insulta - a ofensa, a jigni, a răni, a ultragia, a ocărî, a defăima
  • înjurătură - injurie, imprecație, ocară, sudalmă, ofensă, insultă
  • batjocori - a ocărî, a insulta, a înjosi, a-și bate joc, a lua în râs, a zeflemisi, a ridiculiza, a necinsti, a viola
  • ultragia - a insulta, a jigni, a ofensa
  • huli - a ocări, a defăima, a calomnia
  • imprecație - blestem, injurie, înjurătură, invectivă, proferare
  • jigni - a ofensa, a insulta, a ultragia, a vexa, a dezonora
  • leza - a vătăma, a jigni, a ofensa, a afecta, a insulta, a răni
  • necinsti - a dezonora, a defăima, a înjosi, a insulta, a ofensa, a jigni, a murdări, a batjocori, a viola
  • bârfi - a defăima, a ponegri, a calomnia, a cârti, a huli, a ocărî
  • blasfemie - calomnie, hulă, injurie, înjurătură
  • calomnia - a defăima, a blama, a denigra, a ponegri, a bârfi, a huli, a discredita, a insulta
  • chibrit - aprinjoară, lemnuț, focăriță

Dex sudui

  • SUDUÍ, sudui, IV. și A adresa insulte cuiva; a înjura. ♦ ( și ) A certa, a mustra, a dojeni. – Din szidni.
  • SUDUÍ, súdui, IV. și A spune ocări la adresa cuiva; a înjura. ♦ ( și ) A certa, a mustra, a dojeni. – Din szidni.
  • SUDUÍ, súdui, IV. 1. (Popular) A rosti sudălmi (la adresa cuiva); a înjura. Citind aceste însemnări ale băiatului său, directorul... sudui amarnic. VORNIC, P. 12. Într-o clipire oamenii înconjurară ceardacul, strigînd, suduind, învălmășindu-se. REBREANU, R. II 129. Gheorghe s-a arătat a fi un om prea brutal și prea ursuz... suduia mereu și mormăia singur prin ogradă. CARAGIALE, O. I 284. ◊ Toată ziua ne cheamă la conac. Ne suduie vechilii. CAMIL PETRESCU, O. I 78. Dar d-ta de ce sudui copilul, nea Cristache? REBREANU, R. II 39. Atunci il cunoscură toți, spune cronica, și-l batjocoreau și mari și mici, și-l suduia muierile și copiii. BĂLCESCU, O. I 103. 2. (Învechit) A mustra, a dojeni. Sta lîngă dînșii, cercînd a-i îmbărbăta și-i suduia cu aspre cuvinte. ODOBESCU, S. I 94. Ș-acolo îl judeca Și de bani îl suduia. PĂSCULESCU, L. P. 281. – și: suduiesc.
  • A SUDUÍ súdui pop. 1. intranz. A folosi în vorbire cuvinte necuviincioase; a înjura. 2. tranz. 1) A trata cu sudălmi; a înjura. 2) A trata cu reproșuri; a dojeni; a mustra. /<ung. szidni
  • suduì v. a înjura, a dojeni (azi Mold.): îi suduia cu aspre cuvinte OD. .
  • súduĭ și (maĭ rar) -ĭésc, a -í v. tr. (ung. szidni). Mold. Trans. Olt. Înjur, insult pin vorbe obscene.
  • suduiu, -due 3, -duiam 1


Sinonimul cuvântului sudui

Sinonimul cuvântului sudui


Testează-te!