Dicționar de sinonime
Sinonime superstițios
Cuvântul „superstițios” are următoarele sinonime:
superstițios ( adjectiv )
- bigot
- credul
- fetișist
- naiv
- crezător
Sinonime Apropiate
- credul - naiv, crezător, fraier, candid, neștiutor
- naiv - credul, pueril, ingenuu, inocent, candid, neștiutor, ageamiu, prost
- naivitate - candoare, inocență, ingenuitate, credulitate, nevinovăție, simplitate, neștiință, ignoranță, stupiditate
- candoare - inocență, castitate, nevinovăție, puritate, curățenie, naivitate, credulitate
- fraier - naiv, credul, prost
- pueril - copilăresc, infantil, naiv, copilăros, imatur
- sceptic - neîncrezător, rezervat, pesimist, defetist
- școlăresc - simplu, modest, naiv, imatur, fără pretenții
- fanatic - habotnic, bigot, intolerant
- habotnic - bigot
- idilă - bucolică, poemă pastorală, dragoste, amor (naiv), afecțiune
- infantil - copilăros, naiv, simplist, pueril
- nevinovat - neștiutor, inocent, candid, naiv, cinstit, cast, curat, neprihănit, ingenuu
- bănuitor - suspicios, gelos, temător, neîncrezător
- confient - încrezător
Dex superstițios
- SUPERSTIȚIÓS, -OÁSĂ, superstițioși, -oase, (Despre oameni) Care crede în superstiții, care este stăpânit de superstiții; (despre manifestările oamenilor) izvorât din superstiții, bazat pe superstiții, plin de superstiții. – Din superstitieux.
- SUPERSTIȚIÓS, -OÁSĂ, superstițioși, -oase, (Despre oameni) Stăpînit, pătruns de superstiții; (despre manifestările oamenilor) izvorît din superstiții, bazat pe superstiții. Îl dureau certurile cu frati-său și nu dădea prea multă luare-aminte zavistiilor satului. Ceva teamă însă, tot avea, o teamă vagă, veche, aproape superstițioasă. GALACTION, O. I 144. El deschise o carte veche, legată cu piele și roasă de molii – un manuscript de zodii. El era un ateist superstițios. EMINESCU, N. 44.
- SUPERSTIȚIÓS, -OÁSĂ Stăpânit, pătruns de superstiții; întemeiat pe superstiții. .
- SUPERSTIȚIÓS, -OÁSĂ (despre oameni) care crede în superstiții; întemeiat pe superstiții. (< fr. superstitieux, lat. superstitiosus)
- SUPERSTIȚIÓS ~oásă (~óși, ~oáse) 1) Care crede în superstiții; care are superstiții; stăpânit de superstiții. 2) (despre manifestări ale oamenilor) Care este bazat pe superstiții; plin de superstiții. /<fr. superstitieux
- superstițios a. plin de superstițiune.
- *superstițiós, -oásă adj. (lat. superstitiosus). Care are supersițiunĭ: poporu e superstițios. Datorit superstitiuniĭ: obiceĭurĭ superstițioase. Adv. În mod superstițios.