Dicționar de sinonime
Sinonime suspiciune
Cuvântul „suspiciune” are următoarele sinonime:
suspiciune ( substantiv )
- bănuială
- neîncredere
- circumspecție
- incredulitate
- prepus
- bănat
- bedă
- prepunere
- îndoială
- conjectură
- prezumție
- supoziție
- dubiu
Sinonime Apropiate
- presupunere - supoziție, bănuială, ipoteză, presupus, închipuire, prepus, prezumție
- ipoteză - presupunere, supoziție, conjectură, posibilitate, prezumție
- dubiu - îndoială, nesiguranță, echivoc, suspiciune
- scepticism - îndoială, ezitare, neîncredere, rezervă
- gelozie - temere, bănuială, suspiciune, ciudă, invidie, pică, necaz, ranchiună
- nesiguranță - șovăială, dubiu, ezitare, incertitudine, îndoială, pericol, primejdie, amenințare
- bănuială - presupunere, suspiciune, închipuire
- prepus - bănuială, presupunere, suspectare
- presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
- prudență - prevedere, precauție, atenție, vigilență, circumspecție
- șovăială - ezitare, nesiguranță, îndoială, preget, codire, cumpănă, oscilare
- fereală - ocolire, evitare, înconjur, pază, precauție, prudență, circumspecție, grijă, teamă
- incertitudine - îndoială, nesiguranță
- obrăznicie - impertinență, necuviință, sfidare, aroganță, insolență, neobrăzare, prezumție, nerușinare, îndrăzneală
- aporie - îndoială, dificultate, incertitudine
Dex suspiciune
- SUSPICIÚNE, suspiciuni, Lipsă de încredere în cineva, îndoială în ceea ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, neîncredere. – Din suspicion, suspicio, -onis.
- SUSPICIÚNE, suspiciuni, Presupunere bazată pe îndoială, în ce privește corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, prepus. Aceasta creează în jurul lui o atmosferă de suspiciune. V. ROM. decembrie 1953, 289.
- SUSPICIÚNE Bănuială, presupunere; neîncredere. .
- SUSPICIÚNE nesiguranță, îndoială privind corectitudinea, legalitatea faptelor sau onestitatea intențiilor cuiva; bănuială, neîncredere. (< fr. suspicion, lat. suspicio)
- SUSPICIÚNE ~i f. 1) Atitudine care denotă neîncredere în autenticitatea unui lucru sau în onestitatea unei persoane; bănuială. A avea ~i. 2) Lipsă de încredere. /<lat. suspicio, ~onis, fr. suspicion
- *suspiciúne f. (lat. suspicio, -ónis). Jur. Bănuĭală. Suspiciune legală, bănuĭală permisă de lege, cum ar fi cînd acuzatu ar avea siguranță că va fi condamnat orĭ achitat de jurațĭ, și atuncĭ e trimes la judecată în alt oraș.
- suspiciune (i-u)
- SUSPICIÚNE s. bănuială, neîncredere, (livr.) circumspecție, incredulitate, (pop.) prepus, (prin Mold.) bănat, (prin Ban.) bedă, (înv.) prepunere. (O atitudine de continuă ~.)
- SUSPICIUNE bănuială, neîncredere, circumspecție, incredulitate, prepus, (prin ) bănat, (prin ) bedă, prepunere. (O atitudine de continuă ~.)