Dicționar de sinonime
Sinonime tabiet
Cuvântul „tabiet” are următoarele sinonime:
tabiet ( substantiv )
- deprindere
- apucătură
- nărav
- obicei
- manie
Alte sinonime:
- chef
- dispoziție
- dorință
- gust
- plac
- plăcere
- poftă
- voie
- voință
- vrere
- obișnuință
- taifet
- siestă
- paidos
- capriciu
Sinonime Apropiate
- obicei - deprindere, nărav, învăț, obișnuință, apucătură, tabiet, datină, cutumă, uz
- apucătură - obicei, deprindere, uz, meteahnă, comportare
- habitudine - obicei, tradiție, deprindere
- învăț - obicei, deprindere, pasiune, patimă
- moraliza - a certa, a dojeni, a admonesta, a mustra, a dăscăli, a muștrului, a probozi moravuri pl, obiceiuri, năravuri
- conduită - purtare, comportare, manieră, comportament, atitudine, deprindere
- deprindere - adaptare, acomodare, aclimatizare, însușire, obișnuință, învăț, apucătură, comportare, conduită
- fire - natură, univers, lume, viață, caracter, structură, temperament, nărav, apucătură
- practică - exercițiu, deprindere, aplicare, exercitare, experiență, obicei, datină
- procedeu - modalitate, mod, manieră, mijloc, fel, metodă, sistem, soluție
- procedură - practică, formalitate, manieră
- râcă - ceartă, conflict, sfadă, dușmănie, neînțelegere
- tradiție - datină, obicei, cutumă, uzanță
- tratament - terapeutică, terapie, îngrijire, comportament, manieră, atitudine, evoluție, schimbare, mutație
- uzanță - obicei, datină, uz, rânduială, regulă, cutumă
Dex tabiet
- tabiet 1 Plăcere (măruntă) pe care cineva și-o satisface regulat, cu meticulozitate obicei, obișnuință. 2 Manie. 3 Cu ~uri Cu deprinderi precise și fixe. 4 Cu atitudini și apucături boierești. 5 Cu ~ Cu multă grijă pentru comoditatea proprie comod, confortabil. 6 După un anumit ritual. 7 Cu o anumită pedanterie. 8 A-și face ~ul A-și satisface un gust care a devenit obicei zilnic. 9 A-i strica (cuiva) ~ul A strica cuiva cheful. 10 A deranja pe cineva de la satisfacerea unui tabiet (1). 11 Viață confortabilă comoditate, confort. 12 Dorință (2). 13 A-i fi cuiva la ~bet A fi la porunca, la dispoziția cuiva.
- TABIÉT, tabieturi, Plăcere, gust pe care cineva și-l satisface cu regularitate, cu meticulozitate; obișnuință; manie. ◊ Cu tabieturi = cu deprinderi precise și fixe. ◊ A-și face tabietul = a-și satisface un gust care a devenit obicei zilnic. A strica (cuiva) tabietul = a strica cuiva cheful, dispoziția, pofta. ♦ Viață confortabilă, comoditate. ◊ Cu tabiet = comod, confortabil. – Din tabῑat.
- TABIÉT, tabieturi, Deprindere, gust pe care cineva și-l satisface cu regularitate, cu meticulozitate; obișnuință; manie. ◊ Cu tabieturi = cu deprinderi precise și fixe. ◊ A-și face tabietul = a-și satisface un gust care a devenit obicei zilnic. A strica (cuiva) tabietul = a strica cuiva cheful, dispoziția, pofta. ♦ Viață confortabilă, comoditate. Cu tabiet = comod, confortabil. – Din tabīat.