Dicționar de sinonime
Sinonime tară
Cuvântul „tară” are următoarele sinonime:
țâră ( substantiv )
- pic
- puțin
- oleacă
- strop
- fărâmă
Alte sinonime:
- fir
- jerpelitură
- picătură
- pișcătură
- ruptură
- zdreanță
tară ( substantiv )
- pic
- puțin
- oleacă
- strop
- fărâmă
Alte sinonime:
- cusur
- defect
- deficiență
- imperfecțiune
- insuficiență
- lacună
- lipsă
- meteahnă
- neajuns
- păcat
- scădere
- slăbiciune
- viciu
- țară
țară ( substantiv )
- pic
- puțin
- oleacă
- strop
- fărâmă
Alte sinonime:
- stat
- putere
- patrie
- câmp
- ocol
- popor
- stăpânire
- memlechet
- politie
- publică
- putință
- moșie
- glie
- naștere
- patridă
- norod
- obște
târâ ( verb )
- distruge
- nimici
- potopi
- prăpădi
- sfărâma
- zdrobi
- zvânta
- a târâi
- a târșâi
- a trage
- a tăgârța
- a se târșâi
- a se tăbârci
- a mâna
- a antrena
- a împinge
Sinonime Apropiate
- fărâmița - a mărunți, a sfărâma, a zdrobi, a îmbucătăți, a distruge, a nimici, a descompune
- potopi - a îneca, a inunda, a prăpădi, a copleși, a invada, a pustii, a nimici, a distruge
- sfărâma - a sparge, a zdrobi, a fărâma, a risipi, a distruge, a zobi, a se zbuciuma, a se chinui
- zdrobi - a strivi, a sfărâma, a sparge, a nimici, a destrăma, a se chinui, a se zbuciuma, a extenua
- nițel - puțin, câtva, oleacă, cam, strop, fărâmă
- zdrobit - strivit, sfărâmat, demoralizat, distrus, amărât, copleșit, sleit, extenuat, obosit
- zobi - a strivi, a zdrobi, a sfărâma
- mărunți - a fărâmița, a zdrobi, a sfărâma
- mistui - a digera, a măcina, a distruge, a nimici, a prăpădi, a chinui, a suferi, a se zbate, a se ascunde
- nimici - a distruge, a nărui, a desființa, a prăpădi, a pustii, a devasta, a stârpi, a spulbera, a lichida
- arde - a frige, a pârli, a pârjoli, a perpeli, a dogorî, a mistui, a nimici, a prăpădi, a distruge
- călca - a păși, a merge, a străbate, a bătători, a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge, a asupri
- stârpi - a distruge, a nimici, a lichida, a eradica
- temporiza - a amâna, a tărăgăna, a tergiversa, a trena
- trândav - leneș, inactiv, pierde-vară, farniente, trântor, târâie-brâu
Dex tară
- tară3 teară1
- tară2 1 Defect fizic. 2 Defect moral cusur, meteahnă, viciu.
- tară1 1 Dara1 (1). 2 Greutăți nemarcate, de forma unor alice din metal sau din sticlă, utilizate în anumite cântăriri de laborator, de obicei pentru a compensa greutatea unui picnometru, a unui vas 3 (Mii) Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice ale pulberii.
- TÁRĂ2, tare, Defect fizic sau moral (ereditar); meteahnă. – Din tare.
- TÁRĂ1, tare, 1. Dara. 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se folosesc la diferite cântăriri de laborator. 3. Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii (3). – Din tára.
- TÁRĂ1, tare, 1. Dara. 2. Nume dat unor greutăți nemarcate formate din diferite bucăți de metal sau de sticlă, care se întrebuințează la diferite cântăriri de laborator. 3. Denumire pentru caracteristicile fizico-chimice de bază ale pulberii (3). – Din tára.
- TÁRĂ3, tare, Defect fizic sau moral; meteahnă, deficiență, viciu. a dezvăluit totuși prin opera sa tarele societății burgheze. CONTEMPORANUL, S. II, 1954, 379, 3/5. Le cunoștea tuturor tarele ascunse. Ca un duhovnic, le aflase suferinți secrete, slăbiciuni absurde, – știa sfîrșituri inevitabile care nu iartă. C. PETRESCU, C. V. 184.
- TÁRĂ2 1. Greutate a ambalajului, a vasului (sau a altui mijloc de transport) în care se află o marfă; dara. 2. (Cu sens colectiv) Greutăți nemarcate, formate din diferite bucăți de metal, întrebuințate la cîntărit. – Variantă: tará