Dicționar de sinonime
Sinonime temperanță
Cuvântul „temperanță” are următoarele sinonime:
temperanță ( substantiv )
- reținere
- moderație
- cumpătare
- sobrietate
- măsură
- echilibru
Alte sinonime:
- chibzuială
- chibzuință
- chibzuire
- cumințenie
- cumpăt
- înțelepciune
- judecată
- minte
- rațiune
- socoteală
- socotință
- tact
- înfrânare
- stâpânire
Sinonime Apropiate
- cumpăt - stăpânire de sine, calm, echilibru, chibzuială, cumpătare, măsură, moderație, socoteală, tact
- sobrietate - cumpătare, ponderație, simplitate, austeritate, rigorism, moderație
- continență - abstinență, reținere, înfrânare, moderație, cumpătare
- cumpătare - cumpăt, măsură, moderație
- cumințenie - ascultare, supunere, astâmpăr, chibzuială, măsură, echilibru
- cumpănă - cântar, balanță, boloboc, măsură, echilibru, armonie, primejdie, pericol, încercare
- tact - chibzuială, măsură, abilitate, echilibru, cadență, ritm
- tacticos - măsurat, cumpănit, domol, calm, temperat
- vipt - pensiune, întreținere, masă, alimente, rod, bucate
- frugal - sobru, cumpătat, reținut, măsurat, socotit
- infinit - nesfârșit, nelimitat, imens, nemăsurat, nețărmurit
- încet - lin, domol, agale, liniștit, măsurat, temperat, ușurel, moale, greoi
- întrece - a depăși, a devansa, a exceda, a o lua înainte, a se înfrunta, a se măsura, a se confrunta, a birui, a bate
- înțelepciune - cumințenie, cunoaștere, judecată, chibzuială, prudență, socoteală, cumpăt, măsură
- înțelept - cuminte, socotit, chibzuit, măsurat, echilibrat, judicios, filozof, gânditor, cugetător
Dex temperanță
- temperanță (Rar) Cumpătare (în special în privința consumului de băuturi alcoolice).
- TEMPERÁNȚĂ (Rar) Cumpătare, moderație, sobrietate (în special în privința consumului de băuturi alcoolice). – Din tempérance, temperantia.
- TEMPERÁNȚĂ Cumpătare, moderație, sobrietate (în special în privința consumului de băuturi alcoolice). Desigur că face parte din vreo societate de temperanță. BART, S. M. 102.
- TEMPERÁNȚĂ Cumpătare, moderație, sobrietate. .
- TEMPERÁNȚĂ cumpătare, moderație, sobrietate. (< fr. tempérance, lat. temperantia)
- TEMPERÁNȚĂ ~e f. rar Caracter temperat; simț al măsurii; cumpătare; sobrietate; austeritate. /<fr. tempérance, lat. temperantia
- temperanță f. virtute care depărtează dela orice: exces, care regulează pasiunile: cumpătare de mâncare și băutură.
- *temperánță f., pl. e (fr. tempérance, d. lat. temperantia). Cumpătare, moderațiune (în mîncare și băutură).
- TEMPERÁNȚĂ s. v. chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, socoteală, socotință, tact.
- temperanță CHIBZUIALĂ. CHIBZUINȚĂ. CHIBZUIRE. CUMINȚENIE. CUMPĂT. CUMPĂTARE. ÎNȚELEPCIUNE. JUDECATĂ. MĂSURĂ. MINTE. MODERAȚIE. RAȚIUNE. SOCOTEALĂ. SOCOTINȚĂ. TACT.