Dicționar de sinonime
Sinonime tencuială
Cuvântul „tencuială” are următoarele sinonime:
tencuială ( substantiv )
- rasol
- rasoleală
- tencuitură
- drișcuială
- maltăr
- morânceală
- scrob
- șlipă
- văcălaș
- văcăluială
- similipiatră
- tencuire
- tencuit
Sinonime Apropiate
- jumări - omletă, scrob
- apret - scrobeală, crohmală
- aspreală - asprime, asperitate, duritate, scrobeală, crohmală, apret
- crohmală - scrobeală
Dex tencuială
- tencuială 1 Tencuire. 2 Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentrua le proteja și pentru a obține suprafețe netede drișcuială, maltăr, morânceală, teanc^{2}, tencuitură, văcălaș, văcăluială. 3 Lut muiat cu apă, amestecat cu baligă și cu nisip, cu care se muruiesc pereții caselor muruială. 4 Spoială (de var) care protejează pomii. 5 Pământ frământat din care se construiesc pereții caselor.
- TENCUIÁLĂ, tencuieli, Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane pentru a le proteja și pentru a obține suprafețe netede, cu aspect plăcut. ♦ Tencuire, tencuit1. – Tencui + -eală.
- TENCUIÁLĂ, tencuieli, Strat de mortar care se așterne pe ziduri și pe tavane, pentru a le proteja sau pentru a se obține suprafețe netede. Ca să ajute pe o văduvă căreia i se stricase soba, a lucrat o jumătate de zi cu mîna lui, potrivind cărămizile și stropindu-se de tencuială. SADOVEANU, E. 232. În fund se vedea spinarea unui zid cu tencuiala grunzuroasă. C. PETRESCU, Î. II 81. Cad bucăți de tencuială, Și-ngrozit svîcnește stolul liliecilor acu. COȘBUC, P. II 99. Păreții erau de piatră... și orice tencuială căzuse. EMINESCU, N. 51.
- TENCUIÁLĂ ~iéli f. Strat de mortar aplicat pe suprafața pereților și a tavanului pentru a le proteja și a le netezi. ◊ ~ uscată plăci de ipsos care se întrebuințează în locul tencuielii obișnuite. /a tencui + suf. ~eală
- tencuĭálă f., pl. ĭelĭ. Acțiunea de a tencui. Substanță cu care se tencuĭește (var amestecat cu nisip, ciment, lut). V. mortar.