Dicționar de sinonime
Sinonime tertip
Cuvântul „tertip” are următoarele sinonime:
tertip ( substantiv )
- dispoziție
- hotărâre
- intrigă
- mașinație
- ordin
- plan
- poruncă
- proiect
- uneltire
- subterfugiu
- stratagemă
- șiretenie
- șiretlic
- șmecherie
- truc
- viclenie
- vicleșug
- șireție
- solomonie
- mișculanță
- marafet
- măiestrie
- chichiță
- chițibuș
- manevră
- merchez
Sinonime Apropiate
- șiretlic - truc, șmecherie, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, tertip
- truc - șiretlic, subterfugiu, vicleșug, tertip, stratagemă, șmecherie
- stratagemă - subterfugiu, șiretlic, tertip, vicleșug
- șmecherie - șiretlic, subterfugiu, trac, șiretenie, tertip
- dispoziție - hotărâre, ordin, poruncă, normă, indicație, alcătuire, construcție, constituție, toane
- intrigă - vrajbă, cabală, uneltire, zâzanie, manevră, mâncătorie, mașinație, urzeală, tramă
- hotărâre - decret, sentință, poruncă, dispoziție, ordin, edict, ordonanță, decizie, rezoluție
- șiretenie - viclenie, perfidie, ipocrizie, falsitate, șmecherie
- mandat - împuternicire, delegație, procură, solie, dispoziție, ordin, instrucțiune
- manoperă - lucrare, realizare, executare, intrigă, mașinație, uneltire, cabală
- mâncătorie - intrigă, uneltire, mașinație, bârfeală, calomnie, delapidare, fraudă, escrocherie, hoție
- chichiță - șiretlic, subterfugiu
- comandă - ordin, poruncă, dispoziție, conducere, comandament, șefie
- complot - uneltire, urzeală, conspirație, intrigă, mașinație
- chemare - invitare, poftire, convocare, ordin, apel, dispoziție, poruncă, înclinație, vocație
Dex tertip
- tertip 1 Ordin. 2 Proiect. 3 Procedeu necinstit șiretlic, truc (2), vicleșug.
- TERTÍP, tertipuri, Șiretlic, stratagemă, truc, viclenie. – Din tertib.
- TERTÍP, tertipuri, (Mai ales la ) Șiretlic, viclenie, stratagemă, truc. Privea țintă, cercetîndu-i înfățișarea și întrebîndu-se cu ce tertipuri va fi venit la el Ghiță Lungu. SADOVEANU, M. C. 35. N-am nevoie să fac tertipuri avocățești. IONESCU-RION, C. 99. Spuse fetei cu ce tertipuri îmblă tată-său să-i încerce bărbăția. ISPIRESCU, L. 16.
- TERTÍP ~uri n. Manevră iscusită prin care se maschează realitatea; șiretlic; truc; stratagemă; șotie. /<turc. tertip
- tertip n. 1. (sens învechit) sistemă, plan: încât se atinge despre dreapta judecată, despre tertipul lumii AL.; 2. mijloc (mai adesea neonest): spuse fetei cu ce tertipuri umblă să-i încerce bărbăția ISP.; 3. pl. chichițe, clenciuri: nu se uita la tertipurile și la renghiurile ce-i tot juca ISP. .
- tertíp n., pl. urĭ (turc. ar. tertib, ordine, așezare, plan, proĭect). Vechĭ. Plan, sistemă, procedură. Azĭ. Iron. Manoperă, mijloc nepermis: a umbla cu tertipurĭ ca să înșelĭ. – Și tirtip (Flm. Cjb.).
- TERTÍP s. v. dispoziție, hotărâre, intrigă, mașinație, ordin, plan, poruncă, proiect, uneltire.
- TERTÍP s. v. subterfugiu.
- tertip DISPOZIȚIE. HOTĂRÎRE. INTRIGĂ. MAȘINAȚIE. ORDIN. PLAN. PORUNCĂ. PROIECT. UNELTIRE.