Sinonime tihnit

Cuvântul „tihnit” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• dulce - plăcut, agreabil, gingaș, drăgălaș, frumos, drăguț, simpatic, odihnitor, calm
• potolit - liniștit, temperat, calmat, tihnit, calm, domol, blând, așezat, atenuat
• blând - liniștit, bun, calm, blajin, potolit, domol, pașnic, cuminte, așezat
• calmant - liniștitor, odihnitor, alinător
• savuros - delicios, gustos, plăcut, excelent, agreabil
• sedativ - calmant, liniștitor
• vesel - voios, bine dispus, bucuros, jovial, amuzant, agreabil, plăcut, luminos
• lenitiv - calmant, sedativ, liniștitor
• lent - încet, domol, lin, calm, liniștit, potolit, temperat, moale, greoi
• neplăcut - rău, dezagreabil, respingător, supărător, displăcut, antipatic, dezgustător, infect, scârbos
• agreabil - plăcut, atrăgător, drăguț, simpatic
• antipatic - nesuferit, neplăcut, respingător, dezagreabil
• atrăgător - plăcut, tentant, încântător, agreabil, fermecător
• calm - liniștit, potolit, stăpânit
• dezagreabil - neplăcut, supărător, respingător, antipatic

Dex tihnit

• tihnit, ~ă 1-2 , (Care este) liniștit calm, pașnic. 3 Mulțumit. 4 Plăcut. 5 Pe ~e În liniște. 6 Pe îndelete.
• TIHNÍT, -Ă, tihniți, -te, (Despre viața cuiva; adesea adverbial) Liniștit, lipsit de griji. ♦ Pașnic, odihnitor. – tihni.
• TIHNÍT, -Ă, tihniți, -te, (Și în forma ticnit) Liniștit, netulburat; lin, pașnic. Era o zi tihnită și leneșă de sărbătoare: sălbătăciuni aripate zburau puține și cu grabă prin văzduh. SADOVEANU, N. P. 205. Au început din nou viața tihnită de mai înainte. STĂNOIU, C. I. 70. Mă hotărîi să dorm și eu în fundul ticnit al vizuinii mele. HOGAȘ, M. N. 179. Cine n-a simțit... nespusa fericire de a visa deștept ceasuri întregi în dulcea și tihnita-i singurătate! VLAHUȚĂ, O. A. 118. ◊ (Adverbial) Vorbesc tihnit; spun polojănii de pe cînd umblau ei pribegi, fugari de oaste. MIRONESCU, S. A. 53. Urechiă-și da silințe tihnit la loc să șadă. MACEDONSKI, O. I 49. ♦ (Despre persoane) Calm, potolit. Filip, greoi și tihnit, se scormoni, tuși, dădu din cap. REBREANU, R. I 234. Acest băiat tihnit și atît de gînditor... avea ceva de artist cu figura lui palidă, cu zîmbetul lui trist. VLAHUȚĂ, O. A. 111. – Variante: tignít, -ă (MARIAN, NU. 683, POPESCU, B. III 119), ticnít, -ă
• TIHNÍT ~tă (~ți, ~te) și adverbial Care este liniștit; netulburat de nimic. ◊ A vorbi ~ a vorbi cu voce domoală. Viață ~tă viață lipsită de griji. /v. a tihni
• tihnit a. lin, neturburat: o vieață tihnită.

Sinonimul cuvântului tihnit

Testează-te!