Sinonime tiv

Cuvântul „tiv” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• bordură - chenar, margine, tivitură
• brâu - cingătoare, centură, cordon, curea, șerpar, mijloc, talie, bordură, chenar
• chenar - bordură, margine, ramă, pervaz, cercevea, cadru
• încadra - a înrăma, a chenărui, a mărgini, a înconjura, a angaja, a primi, a intra, a lua, a se adapta
• margine - extremitate, capăt, limită, marjă, hotar, frontieră, graniță, periferie, mahala

Dex tiv

• tiv 1 Margine a unui obiect de stofă, de pânză , îndoită și fixată printr-o cusătură, pentru a împiedica destrămarea țesăturii tivitură (1), polcea, roit2, rubăț, tighel (5). 2 Marginea de sus a izmenelor, îndoită și cusută, prin care se trage brăcinarul betelie. 3 (Adesea „de”) Paspoal. 4 Margine luminoasă sau de altă culoare, ca un chenar în jurul unui obiect, al unei suprafețe tivitură (6).
• TIV, tivuri, Margine a unui obiect de stofă, de pânză etc., îndoită și fixată printr-o cusătură pentru a împiedica destrămarea țesăturii. –
• TIV, tivuri, Marginea îndoită și fixată printr-o cusătură a unui obiect de pînză, făcută pentru a împiedica destrămarea țesăturii. ◊ Pe un mic petec de cer albastru... stăruia, o geană de lumină vie, care făcea un tiv roșcat acoperișului înalt de nouri fumurii și îndesați. CAMIL PETRESCU, O. I 325.
• TIV ~uri n. Îndoitură făcută de-a lungul marginii unor confecții și fixată printr-o cusătură (pentru a preveni destrămarea). ~ la rochie. /Orig. nec.
• tiv n. fâșie cu care se termină poalele unei rochii. .
• tiv n., pl. urĭ (var. din tighel). Tivitură, refec, margine tivită: tiv lat, îngust.
• TIV s. 1. tivitură, (pop.) refec, (înv. și reg.) tiveală, (reg.) refecătură, roit, tighel, (prin nordul Mold. și nordul Transilv.) rubăț, (înv.) omet. (~ la o rochie prea lungă.) 2. paspoal, tivitură. (Jachetă cu ~ de catifea.)

Sinonimul cuvântului tiv

Testează-te!