Dicționar de sinonime

Sinonime trâmbiță

Cuvântul „trâmbiță” are următoarele sinonime:

trâmbița ( verb )
  • a vesti
  • a răspândi
  • a divulga
Alte sinonime:
  • a bate toba
  • a da pe față
  • trâmbiță
trâmbiță ( substantiv )
  • goarnă
  • trompetă
Alte sinonime:
  • bucium


Sinonime Apropiate

  • trompetă - goarnă, trâmbiță
  • goarnă - trompetă, trâmbiță
  • fligorn - goarnă, trompetă
  • percheziționa - a căuta, a investiga
  • poveste - narațiune, basm, istorisire, povestire, născocire, scornitură, minciună, brașoave, pățanie
  • presăra - a împrăștia, a răsfira, a risipi, a răspândi, a difuza
  • presimțire - intuire, bănuială, anticipare, prevestire, deducție, presentiment
  • prevești - a prezice, a anunța, a pronostica, a proroci, a înștiința, a vesti, a anticipa
  • prezice - a proroci, a profeți, a prevesti, a ghici, a profetiza, a pronostica
  • prezicere - prevestire, previziune, oracol, profeție, vestire
  • propaga - a difuza, a răspândi, a împrăștia, a risipi, a iradia, a propovădui, a extinde, a transmite, a semăna
  • proză - narațiune, povestire, epică, platitudine, banalitate, prozaism
  • răscunoscut - notoriu, vestit, popular
  • relata - a raporta, a prezenta, a expune, a povesti, a descrie, a istorisi
  • relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere

Dex trâmbiță

  • trâmbiță 1 Instrument muzical de suflat, din alamă goarnă, trompetă (1), trâmbă (1), trubă, trupcă2. 2 ~ța-ciobanului Plantă erbacee cu flori albastre, în formă de clopoței (Gentiana ciliata). 3 ~ța-mușchiului Lichen cu tulpini scurte, în formă de cupă (Cladonia pyxidata). 4 ~ța-piticilor Soi de ciuperci comestibile (Craterellus cornucopioides). 5 Gură (considerată ca organ al vorbirii). 6 Bucium1 (1). 7 Surliță. 8 Fluier ciobănesc. 9 (; ; ) ~ța lui Eustaș Trompa (6) lui Eustache. 10 ~ța matchii sau ~ța mitrii Oviduct. 11 Arbust agățător cu flori mari, galben-roșiatice, cultivat ca plantă ornamentală (Tecoma radicans).
  • TRẤMBIȚĂ, trâmbițe, Trompetă, goarnă. – Din tronbica.
  • TRÂMBIȚĂ1 ~e f. 1) înv. Instrument muzical de suflat, constând dintr-un tub de alamă, îndoit de două ori, cu clape, având un capăt larg în formă de pâlnie, care emite sunete clare și pătrunzătoare; trompetă; goarnă. 2) Instrument muzical popular de suflat, constând dintr-un tub conic, lung până la trei metri, folosit în regiunile de munte pentru semnalizări. /<sl. tronbica
  • TRÂMBIȚĂ2 ~e f. Arbust agățător cu flori galbene-roșietice, cultivat ca plantă ornamentală. ◊ ~a-ciobanului plantă erbacee cu flori albastre în formă de clopoței. /<sl. tronbica
  • trâmbíță f. numele popular al trompetei sau al buciumului. .
  • trâmbița 1 A suna din trâmbiță (1). 2 (; ; ; cocoș) A cânta tare și insistent. 3 A vocifera. 4 A cânta din bucium. 5 A face ca un lucru să fie cunoscut de toată lumea a divulga, a răspândi.


Sinonimul cuvântului trâmbiță

Sinonimul cuvântului trâmbiță


Testează-te!