Dicționar de sinonime
Sinonime trăgănare
Cuvântul „trăgănare” are următoarele sinonime:
trăgănare ( substantiv )
- doinire
- doinit
Dex trăgănare
- trăgănare tărăgănare
- tărăgăna 1 A-și avea originea a descinde. 2 (; și, , a ~ la vreme) A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, săvârșirea unei acțiuni a întârzia, a temporiza, a tergiversa, a tămânda (1), a tărărui (1). 3 (; pașii, mersul) A merge încet, anevoie, târându-și picioarele. 4 A vorbi rar, lungind silabele. 5-6 (; vreme, timp) A se scurge încet. 7-8 (; vreme, timp) A se prelungi. 9 A cânta alene (cu jale) a doini. 10 (Pop) A se jeli. 11 (; vânt) A adia (5). 12 A ~ o viață sau a-și tr~ traiul A o duce greu. 13 A tr~ cu ochii A trage cu ochiul.
- trăgăna tărăgăna
- TĂRĂGĂIÁ I tărăgăna.
- TĂRĂGĂNÁ, tărăgănez, I. 1. A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.; a face să se prelungească, să se întârzie o acțiune, o soluționare. ♦ A merge încet, anevoie, târându-și picioarele. ♦ A vorbi rar, lungind silabele. 2. (Despre vreme, timp) A dura, a se prelungi. 3. A cânta alene, cu jale, a doini. ♦ (Despre vânt) A adia. – Din trăgăna („a trage” < pop.).
- TĂRĂGĂNÍ IV tărăgăna.
- TRĂGĂNÁ I tărăgăna.
- TĂRĂGĂNÁ, tărăgănez, I. 1. A amâna de pe o zi pe alta rezolvarea unei probleme, începerea sau terminarea unei acțiuni etc.; a face să se prelungească, să se întârzie o acțiune, o soluționare. ♦ A merge încet, anevoie, târându-și picioarele. ♦ A vorbi rar, lungind silabele. 2. (Despre vreme, timp) A dura, a se prelungi. 3. A cânta alene, cu jale, a doini. ♦ (Despre vânt) A adia. – Din trăgăna („a trage” < ).