Sinonime trăgătoare

Cuvântul „trăgătoare” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• făgaș - șănțuleț, jgheab, șleau, drum, cale, linie

Dex trăgătoare

• TRĂGĂTOÁRE, trăgători, 1. Fiecare dintre cele două curele care leagă scările de șa; șleau3. Zburam ca o turturea, Tăiam calul cu scara, Piciorul trăgătoarea, Aplecîndu-mă pe șa. ȘEZ. I 113. ♦ Curea groasă cu care se aplicau în trecut corecții corporale; bătaie cu o astfel de curea. Aplicau trăgătorile pentru cine știe ce nimicuri. CAMILAR, N. I 244. 2. (Rar) Trăgaci2. Ascultai, într-o mînă cu chibritelnița și în cealaltă cu degetul pe trăgătoarea revolverului. HOGAȘ, M. N. 88. 3. Un fel de scăunel cu o deschizătură în care se bagă călcîiul cizmei spre a o descălța. La școala de ofițeri din București, descălțarea se face cu un aparat numit... trăgătoare. PAMFILE, I. C. 348. 4. Vas pentru grăunțe de mărimea unei banițe. Grîul roșu greu la bob, curgea-n trăgători și venea la vînturătoare. SANDU-ALDEA, U. P. 100. – și: (2) trăgătoare (SAHIA, N. 37).
• TRĂGĂTOÁRE ~óri f. Parte a hamului, constând dintr-o funie sau curea groasă (mai rar lanț), care se prinde de orcicul unui vehicul cu tracțiune animală; postoroncă; ștreang; șleau. /a trage + suf. ~ătoare
• trăgătoare f. tot ce servă a trage: 1. curea ce reține scările trăsurei; 2. pl. parte din hamuri cu cari trag caii; 3. pl. maț de bou: a bate cu trăgătorile; 4. mic instrument de oțel de tras linii; 5. măsură de capacitate de o jumătate baniță.

Sinonimul cuvântului trăgătoare

Testează-te!