Dicționar de sinonime

Sinonime trainic

Cuvântul „trainic” are următoarele sinonime:

trainic ( adjectiv )
  • solid
  • rezistent
  • durabil
  • viabil
  • persistent
Alte sinonime:
  • indestructibil
  • stabil
  • statornic
  • stătător
  • puternic
  • tare
  • zdravăn
  • dăinuitor
  • purtăreț
  • țeapăn
  • vârtos
  • nestrămutat
  • țiitor
  • peren


Sinonime Apropiate

  • durabil - trainic, viabil, rezistent, solid
  • trăinicie - rezistență, durabilitate, soliditate
  • viabil - rezistent, durabil, trainic
  • peren - trainic, durabil, vivace, persistent, etern
  • perenitate - persistență, trăinicie, eternitate
  • temeinic - solid, trainic, fundamental, profund, serios, adânc, chibzuit, important
  • temeinicie - trăinicie, soliditate, tărie, solidaritate
  • vârtos - tare, consistent, îndesat, dens, dur, solid, viguros, voinic, rezistent
  • zdravăn - voinic, puternic, vânjos, robust, solid, rezistent, tare, sănătos, teafăr
  • indestructibil - rezistent, trainic, indiscutabil
  • duritate - rezistență, tărie, soliditate, asprime, răutate, bruta late, neomenie
  • cronic - durabil, persistent
  • pietros - tare, dur, vârtos, rezistent
  • prevenitor - amabil, atent, curtenitor, politicos, serviabil
  • slei - a coagula, a se închega, a se solidifica, a secătui, a se extenua, a se pierde, a goli

Dex trainic

  • trainic2, ~ă 1 ( obiecte) Care se menține mult timp în stare bună rezistent, solid, temeinic (1), tare (3), (rar) trăinicel (1). 2 ( abstracte) Care persistă în timp durabil, persistent, viabil. 3 ( ființe și plante) Care are putere de viață rezistent, robust, viguros. 4 Înaintat în vârstă matur1.
  • trainic1 Loc îngrădit unde pasc vitele peste zi.
  • TRÁINIC, -Ă, trainici, -ce, Care durează, care rezistă, care se păstrează bine; solid, rezistent, durabil. – Din trajanŭ sau trai + -nic.
  • TRÁINIC, -Ă, trainici, -e, Care durează, ține, se păstrează bine; solid, rezistent, durabil. O carte veche, încîlcită și legată în piele foarte trainică. GALACTION, O. I 207. Vasul e de aur virgin... zvelt, dar trainic ca un bronz. MACEDONSKI, O. I 151. E vorba de o femeie pe care au zidit-o meșterii în părete spre a-l face să fie mai trainic. ODOBESCU, S. II 510. ◊ (Adverbial) Tot mai larg peste țară înfloresc bucuriile, Tot mai trainic se-așază în istorie filele. DEȘLIU, G. 45.
  • TRÁINIC ~că (~ci, ~ce) Care ține sau se păstrează mult timp; durabil. Cunoștințe ~ce. /trai + suf. ~nic
  • trainic a. durabil, solid. .
  • tráĭnic, -ă adj. (d. traĭ saŭ bg. traen, trainic). Durabil, rezistent: casă, haĭnă traĭnică. Adv. A zidi traĭnic.
  • TRÁINIC adj. 1. v. solid. 2. v. durabil. 3. durabil, indestructibil, rezistent, viabil. (O operă ~.) 4. durabil, stabil, statornic, (înv.) stătător. (Sentimente ~.) 5. v. persistent.


Antonime trainic

  • Trainic ≠ șubred, netrainic, trecător


Sinonimul cuvântului trainic

Sinonimul cuvântului trainic


Testează-te!