Sinonime transcendent

Cuvântul „transcendent” are următoarele sinonime:

Sinonime Apropiate

• metafizic - transcendent
• psihologic - psihic, sufletesc, spiritual
• psihologie - spiritualitate, mentalitate, psihic
• religios - bisericesc, duhovnicesc, spiritual, evlavios, cuvios, pios, credincios
• sărat - salin, caustic, ironic, incisiv, spiritual, scump, exagerat, costisitor
• spiritualitate - cultură, tezaur spiritual
• sufletesc - spiritual, moral, psihologic, imaterial, etic
• șăgalnic - poznaș, glumeț, șugubăț, hazliu, spiritual
• teoretic - conceptual, principial, ideatic, noțional, abstract
• umanist - erudit, civilizat, spiritualizat, nobil, elevat
• umoristic - hazliu, spiritual, amuzant, mușcător
• glumeț - hazliu, poznaș, spiritual, comic, hâtru, mucalit, șugubăț, ghiduș, mehenghi
• hazliu - vesel, spiritual, glumeț, șugubăț, amuzant, hazos, mucalit, comic
• imaterial - impalpabil, spiritual, sufletesc, ideal
• intelectual - spiritual, rațional, mintal, cerebral, cult, învățat, pregătit, școlit

Dex transcendent

• transcendent, ~ă 1 (În filozofia medievală) Care s-ar afla dincolo de o limită sau de un nivel dat. 2 (În filozofia medievală) Care nu ține de o clasă de obiecte, ci presupune un principiu exterior și superior acesteia, deosebindu-se astfel de ceea ce este imanent. 3 (În filozofia lui Kant) Inaccesibil cunoașterii bazate pe experiență. 4 (În filozofia lui Kant) Care este dincolo de lumea empirică. 5 De gradul cel mai înalt eminent. 6 Superior. 7 Număr ~ Număr care nu poate fi rădăcina unei ecuații algebrice cu coeficienți raționali. 8 Care folosește calculul diferențial și integral. 9 Care se află mai presus de inteligența obișnuită, de lucrurile individuale, de umanitate. 10 Referitor la Dumnezeu.
• TRANSCENDÉNT, -Ă, transcendenți, -te, 1. Care depășește, care trece dincolo de orizontul experienței sau al întrebuințării teoriei într-un domeniu dat; care presupune un principiu exterior și superior oricărei clase de obiecte. ♦ (În filosofia lui Kant) Care se află dincolo de orice experiență posibilă, fie că este vorba de realități (lucruri în sine), fie de principii ale cunoașterii. ◊ Care se află mai presus de inteligența obișnuită, de lucrurile individuale, de umanitate. 2. Care folosește calculul diferențial și integral. ♦ (Despre unele numere) Care nu poate fi rădăcina unui polinom cu coeficienți raționali. – Din transcendant, transcendens, -ntis.

Sinonimul cuvântului transcendent

Testează-te!