Dicționar de sinonime

Sinonime tristețe

Cuvântul „tristețe” are următoarele sinonime:

tristețe ( substantiv )
  • amărăciune
  • mâhnire
  • jale
  • apăsare
  • deprimare
Alte sinonime:
  • posomoreală
  • duioșie
  • durere
  • întristare
  • melancolie
  • necaz
  • supărare
  • obidire
  • obidă
  • scârbă
  • bănat
  • mâhneală
  • mâhniciune
  • scârbie
  • cătrănire
  • posăceală
  • înnorare
  • regret


Sinonime Apropiate

  • jale - tristețe, amărăciune, dezolare, mâhnire, durere, doliu
  • amărăciune - necaz, supărare, amăreală, tristețe, mâhnire
  • depresiune - vale, adâncitură, pripor, vârtej de aer, tristețe, mâhnire, melancolie, deprimare, descurajare
  • durere - suferință, întristare, mâhnire, chin, amărăciune, jale, amar, obidă
  • dezolare - mâhnire, tristețe, jale, întristare, descurajare, singurătate, pustietate, pustiu
  • melancolie - tristețe, dezolare, mâhnire
  • obidă - durere, suferință, mâhnire, amărăciune, nedreptate, asuprire, oprimare, umilire, persecuție
  • amăreală - amărăciune
  • povară - sarcină, greutate, încărcătură, pondere, chin, trudă, suferință, apăsare
  • presiune - apăsare, condensare, strângere, constrângere, obligare, forțare
  • fiere - colecist, vezică biliară, bilă, venin, necaz, amărăciune, amar, supărare, răutate
  • indispoziție - supărare, suferință, deprimare
  • ipohondrie - idee-fixă, neurastenie, depresiune, deprimare
  • întristare - mâhnire, durere, necaz, suferință
  • jug - asuprire, oprimare, apăsare

Dex tristețe

  • tristețe 1 Stare sufletească apăsătoare amărăciune, mâhnire, tristă, tristeală. 2 Părere de rău regret.
  • TRISTÉȚE, tristeți, Starea sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune; regret. – Trist + -ețe (după tristesse, tristezza).
  • TRISTÉȚE, tristeți, (Și în forma tristeță) Stare de spirit apăsătoare; mîhnire, amărăciune. Surîd cu o Tristețe de moarte în suflet. CAMIL PETRESCU, U. N. 414. La voi sînt tristeți grele, iar eu, în mijlocul acestor catastrofe, sînt absorbită numai de acest sentiment nou. C. PETRESCU, Î. II 68. Treci, lăsînd în urmă, la răspîntii mute, Umbre solitare și necunoscute, Treci, ducînd o parte din tristețea lor. TOPÎRCEANU, B. 13. ♦ Părere de rău, regret. Azi nici măcar îmi pare rău Că trec cu mult mai rar, Că cu tristeță capul tău Se-ntoarce în zadar. EMINESCU, O. I 192. – Variantă: tristéță
  • TRISTÉȚE stare sufletească apăsătoare; mâhnire, amărăciune; melancolie; (p. ext.) regret. (după fr. tristesse, it. tristezza)
  • TRISTÉȚE tristeți f. Stare de spirit a unui om trist. /trist + suf. -ețe
  • *tristéță f., pl. ĭ (fr. tristesse, it. tristezza, lat. tristĭtia). Întristare: tristeța unuĭ bolnav. Melancolie: tristeța toamneĭ.
  • tristețe
  • tristețe
  • TRISTÉȚE s. 1. v. mâhnire. 2. v. posomoreală. 3. duioșie, durere, întristare, jale. (~ exprimată de o doină.) 4. melancolie. (O dulce ~.)


Antonime tristețe

  • Tristețe ≠ bucurie, veselie, voioșie


Sinonimul cuvântului tristețe

Sinonimul cuvântului tristețe


Testează-te!