Dicționar de sinonime
Sinonime tufănică
Cuvântul „tufănică” are următoarele sinonime:
tufănică ( substantiv )
- crizantemă
- dumitriță
- aurată
- cătălină
- mărgărită
- roman
- tătăișă
- flori-de-iarnă
- gura-paharului
- romaniță-mare
- rujă-de-toamnă
- salomii-galbene
Sinonime Apropiate
- crizantemă - dumitriță, tufănică, mărgărită
- dumitriță - tufănică
- mușețel - romaniță
- valah - român
- visător - contemplativ, meditativ, gânditor, romantic
- latin - roman, romanic
- latinitate - romanitate
- macedonean - macedo-român, aromân
- meglenit - meglenoromân
- neolatin - romanic, roman, latin
- aromân - macedonean, macedoromân
- catolic - româno-catolic, apostolic, roman, papistaș, papist
- lăcrămioară - mărgăritar, mărgăritărel
Dex tufănică
- tufănică 1 Crizantemă cu flori mici dumitriță, tatăișă1 (5), tufăniță (Chrysanthemum indicum). 2 Crizantemă cu flori mici (Chrysanthemum morifolium). 3 Crizantemă cu flori mici (Chrysanthemum roseum). 4 ~-albă Granat2 (Chrysanthemum parthenium). 5 Margaretă (Chrysanthemum leucanthemum). 6 Nalbă (Althaea rosea). 7 ~-galbenă Rujă-galbenă (Rudbeckia laciniata). 8 Lipscănoaice (Coreopsis tinctoria).
- TUFĂNÍCĂ, tufănele, Specie de crizantemă cu flori mici; dumitriță. – Tufan + -ică.
- TUFĂNÍCĂ, tufănele, Plantă erbacee din familia compozeelor, care a dat naștere la numeroase varietăți de crizanteme, avînd florile de culoare galbenă, roșie sau albă, dispuse în capitule (Chrysanthemum indicum; chrysanthemum sinense). crizantemă. Tufănica este cînd albă ca omătul, și tot ca omătul cu profunzimi de viorea, cînd galbenă ca floarea soarelui, cînd ruginie, cînd galbenă-verde, cînd roșioară-albastră. GALACTION, O. I 325. Sînt așezate... pe birou vase cu flori de tufănică. SAHIA, U.R.S.S. 113. Prin grădini se iviră tufănelele albe și vinete. SANDU-ALDEA, D. N. 151. – și: tufănici (M. I. CARAGIALE, C. 44).
- TUFĂNÍCĂ ~éle f. (diminutiv de la tufan) Plantă erbacee cu tulpina lemnoasă și cu frunzele late, adânc crestate cultivată pentru florile ei tomnatice, divers colorate și plăcut mirositoare; crizantemă; dumitriță. /<Din tufă
- tufănică f. Bot. Munt. crizantemă.
- tufănícă f., pl. ele (d. tufă, tufan). Munt. Dumitriță, crizantemă.
- tufănică, -nele.
- TUFĂNÍCĂ s. v. crizantemă.