Dicționar de sinonime
Sinonime turnură
Cuvântul „turnură” are următoarele sinonime:
turnură ( substantiv )
- cotitură, viraj
- aspect, fason, structură
Alte sinonime:
- întorsătură
- chip
- imagine
- ipostază
- înfățișare
- desfășurare
- evoluție
Sinonime Apropiate
- fason - formă, aspect, model, șablon, croială, calapod, tipar, izmeneală, alintare
- întorsătură - curbă, ocol, serpentină, cot, cotitură, turnură, întorsătură
- aspect - înfățișare, configurație, chip, ipostază, față, imagine, ținută, fason
- configurație - aspect, formă, înfățișare, contur, profil, structură
- conformație - formă, aspect, alcătuire, structură, profil, factură
- sinuozitate - curbă, cotitură, neregularitate
- sistem - ansamblu, totalitate, angrenaj, structură, ordine, alcătuire, model, tipar, tip
- trăsătură - linie, contur, tăietură, caracteristică, notă, aspect, însușire, specific
- făptură - ființă, creatură, vietate, viețuitoare, trup, statură, înfățișare, aspect, conformație
- fenomen - proces, manifestare, stare, aspect, formă
- formativ - constitutiv, structural
- formație - structură, întocmire, alcătuire, orânduire, nivel, dezvoltare, aranjament, dispunere, așezare
- frust - rudimentar, nefasonat, nelucrat, simplu
- ipostază - stare, împrejurare, circumstanță, situație, aspect, înfățișare, ținută
- latură - parte, muchie, margine, aspect, direcție, sens
Dex turnură
- turnură 1 Ținută a corpului aspect, înfățișare. 2 Perniță sau bucată de stofă pe care femeile o purtau sub rochie, la spate, mai jos de talie turnel1. 3 Fel în care se prezintă lucrurile, fenomenele 4 Schimbare (neașteptată) survenită în desfășurarea unor împrejurări, a unor evenimente cotitură, întorsătură. 5 Fel în care sunt așezate cuvintele într-o frază.
- TURNÚRĂ, turnuri, I. 1. Schimbare (neașteptată) survenită în desfășurarea unor împrejurări, unor evenimente etc.; cotitură, întorsătură. 2. Fel în care se prezintă lucrurile, fenomenele etc. ♦ Fel în care sunt așezate cuvintele într-o frază. II. Perniță sau bucată de stofa pe care femeile o purtau odinioară sub rochie, la spate, mai jos de talie. – Din tournure.
- TURNÚRĂ, turnuri, I. 1. Schimbare (neașteptată) survenită în desfășurarea unor împrejurări, unor evenimente etc.; cotitură, întorsătură. 2. Fel în care se prezintă lucrurile, fenomenele etc. ♦ Fel în care sunt așezate cuvintele într-o frază. II. Perniță sau bucată de stofă pe care femeile o purtau odinioară sub rochie, la spate, mai jos de talie. – Din tournure.