Dicționar de sinonime
Sinonime tutela
Cuvântul „tutela” are următoarele sinonime:
tutela ( verb )
- a patrona
- a sponsoriza
- a garanta
- a ajuta
- a ocroti
- a proteja
- a susține
Alte sinonime:
- patrona
- a sprijini
- a supraveghea
- a oblădui
- tutelă
tutelă ( substantiv )
- epitropie
- tutorat
- ocrotire
Alte sinonime:
- isprăvnicie
- ajutor
- patronaj
- protecție
- sprijin
- tutelaj
Sinonime Apropiate
- sprijini - a susține, a propti, a fixa, a rezema, a ajuta, a ocroti, a proteja, a sponsoriza, a se baza
- ajutor - sprijin, protecție, asistență, reazem, concurs, ocrotire, tutelă, patronaj, serviciu
- sprijin - ajutor, susținere, ocrotire, reazem, protecție, proptea, pilă, sponsor, protector
- ajuta - a sprijini, a susține, a proteja, a asista, a surveni, a folosi
- sluji - a servi, a ajuta, a lucra, a susține, a favoriza
- veghe - nesomn, trezie, priveghere, pază, ocrotire, strajă, îngrijire
- feri - a apăra, a proteja, a păzi, a ocroti, a adăposti, a protegui, a evita, a ocoli, a se eschiva
- oblădui - a ocroti, a proteja, a apăra, a cârmui, a conduce
- adăpost - cămin, scăpare, bârlog, sălaș, cuib, azil, liman, refugiu, ocrotire
- adăposti - a ocroti, a găzdui, a primi, a oblădui, a proteja
- părtini - a favoriza, a avantaja, a proteja, a privilegia, a sprijini
- prezerva - a proteja, a apăra, a feri, a păzi, a păstra
- privilegia - a favoriza, a avantaja, a părtini, a proteja
- răspunde - a replica, a riposta, a da răspuns, a corespunde, a satisface, a se potrivi, a garanta, a da socoteală, a fi responsabil
- relatare - expunere, povestire, prezentare, afirmație, teză, susținere
Dex tutela
- TUTELÁ, tutelez, I. A avea ceva sau pe cineva în grijă; a proteja, a ocroti; a patrona. – Din tutelă.
- TUTELÁ, tutelez, I. A avea în grijă; a ocroti, a patrona. Se impune ca Filarmonicile de stat să dispună de o formație corală pe care s-o tuteleze. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, 156, 11/5.
- TUTELÁ I. A avea grijă, a proteja, a supraveghea; a patrona. .
- TUTELÁ tr. a avea pe cineva în grijă; a proteja, a patrona. (< tutelă)
- A TUTELÁ ~éz tranz. (persoane, așezăminte, teritorii) A ține sub tutelă, limitând în drepturi sau ocrotindu-le; a patrona. /Din tutelă
- TUTÉLĂ, tutele, 1. Acțiunea de a tutela; instituție legală având drept scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra unei instituții, organizații etc. aflate în subordine, asupra unui teritoriu dependent etc. 3. Sprijin, ocrotire, protecție. – Din tutelle, tutela.
- TUTÉLĂ, tutele, 1. Acțiunea de a tutela; instituție legală având drept scop ocrotirea și administrarea intereselor unui minor sau ale unui alienat sau debil mintal; tutelaj, epitropie. 2. Administrare, control etc. exercitate asupra unei instituții, organizații etc. aflate în subordine, asupra unui teritoriu dependent etc. 3. Sprijin, ocrotire, protecție. – Din tutelle, tutela.